Reprezentantii capitalului autohton se plang de faptul ca Guvernul de la Bucuresti, in loc sa ii ajute sa treaca de perioada dificila cu care se confrunta economia nationala, mai degraba le pune bete in roate. ,,Statul e unul dintre datornicii la mediul privat”, a declarat ieri Gabriela Vranceanu Firea, directorul general al revistei „Saptamana Financiara” si  al cotidianului „Financiarul”, cu ocazia dezbaterii ,,Mediul de afaceri - intre blocaj financiar si birocratie”, organizata de cele doua publicatii.

Birocratia excesiva si fis­ca­litatea supradimensionata, precum si modul greoi de conlucrare fiscala intre agen­tii economici si auto­ritati arata ca guvernantii nu au facut nimic pentru a sprijini com­pa­niile private. ,,Chiar daca actualii guvernanti vor sa ajute economia nationala sa iasa din criza, ei nu se pricep sa faca acest lucru. In plus, este o criza acuta de bani la Bugetul de stat”, a declarat vicepresedintele Sena­tului, Dan Voiculescu, cu aceeasi ocazie.

Desi ministrul Finantelor Pu­blice, Gheorghe Pogea, a promis la in­ceputul anului ca va aduce la zi rambursarile de TVA, acestea nu numai ca nu s-au redus, dar au cre­­s­cut substantial, a spus si Daniel Chitoiu, vicepresedintele Comisiei de buget, finante, banci din Camera De­putatilor. Astfel, valoarea decon­turilor TVA nerambursate la timp a crescut de la 1,55 miliarde de lei in februarie 2009 la 1,93 miliarde de lei la sfarsitul lunii mai din 2009. In plus, incapacitatea guvernantilor de a veni cu masuri pozitive concrete in primele cinci luni ale anului in curs, prin care sa sustina fluxul de capital intre agentii economici autohtoni, a facut ca dimensiunea blocajului finan­ciar sa ajunga in luna mai la nive­lul a 12%-15% din Produsul In­tern Brut (PIB), a declarat Maria Gra­pini, presedintele Federatiei patro­nale a textilelor, confectiilor si pie­la­riei. Agentii economici autohtoni pla­tesc pentru incapacitatea statului ro­man de a gestiona economia na­­tionala, a spus si Dumitru Costin, prese­dintele Blocului National Sindical. Din aceasta cauza, firmele private se vad obligate sa apeleze la strategia de off-shoring, care a devenit o alter­nativa a antreprenorilor romani la colaborarea cu Guvernul de la Bu­curesti, asa cum a avertizat Adrian Izvoranu, presedintele Confederatiei patronale a industriei, serviciilor si comertului.

Capitalul autohton este pe cont propriu

Printre propunerile care sa ajute la reducerea blocajului financiar din economie prezentate in cadrul dez­ba­terii se numara emiterea de scri­sori de garantare de catre stat in schimbul datoriilor pe care acesta le are la agentii economici, rein­toar­ce­rea la aplicarea masurilor sim­pli­ficate la tranzactiile cu imobile si la apli­­carea TVA, scutirea de la pena­litati pentru agentii economici de buna-credinta care intarzie, acci­dental, cu plata taxelor si a impo­zi­telor, diminuarea costurilor cu biro­­cratia, reducerea parafiscalitatii, sim­plificarea modului in care co­ntribuabilii isi pot indeplini obli­gatiile fiscale, o supraveghere mai atenta pentru agentii economici care vin cu instrumente de plata nea­coperite. Pana acum, guvernantii nu au facut insa nimic pentru a ajuta mediul de afaceri privat in acest sens. Mai mult decat atat, analistul eco­nomic Ilie Serbanescu a spus cu aceeasi ocazie ca, de la inceputul anu­lui si pana acum, Guvernul a adop­tat doar masuri pentru sus­tinerea capitalului strain, lasand in­ves­titorii autohtoni sa se lupte sin­guri cu criza economica. Astfel, atat imprumutul contractat de auto­rita­tile romane de la Fondul Monetar In­ternational (FMI), cat si programul ,,Prima casa”, recent introdus de gu­ver­nanti, nu fac decat sa sustina capitalul strain si aproape deloc pe cel romanesc. Asta in conditiile in care in societatile cu capital roma­nesc este angajata peste 95% din forta de munca, ceea ce reprezinta un real pericol pentru economia nationala, caci se poate confrunta cu o crestere importanta a somajului daca detinatorii capitalului autohton nu vor putea face fata crizei si vor fi nevoiti sa declare falimentul.

Trei directii de actiune

Masurile destinate eliminarii blocajului financiar din economie si sustinerii activitatii agentilor economici pot fi adoptate in trei directii de actiune: masuri de relaxare fiscala, masuri pentru imbunatatirea colectarii de taxe si impozite, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare.   

• Relaxarea fiscala:

- reducerea cu 50% a cotelor de contributii sociale pentru mentinerea locurilor de munca si crearea de noi oportunitati de angajare;
- eliminarea impozitului forfetar si a nedeductibilitatii cheltuielilor cu combustibilul si piesele de schimb pentru masinile de serviciu;
- acordarea unei bonificatii de 5% pentru contribuabilii care isi platesc in avans obligatiile fiscale;
- cota de 5% pentru toate tranzactiile cu locuinte noi si eliminarea impozitarii diferentiate;
- reducerea cotei la majorarile de intarziere de la 0,1% pe zi la valoarea dobanzii nominale stabilite de Banca Nationala a Romaniei, pentru contribuabilii de buna-credinta;
- deduceri fiscale suplimentare pentru investitiile create, pana la 50% sau 100% din valoarea investitiei.

• Imbunatatirea colectarii:

- continuarea procesului de informatizare si a imbunatatirii procedurilor de colectare fiscala;
- unificarea bazei de impozitare si de colectare a contributiilor sociale;
- simplificarea calculului modalitatii de declarare si de plata pentru contributiile sociale;
- combaterea platilor intarziate in economie, in special din partea autoritatilor publice.

• Reducerea cheltuielilor bugetare:

- simplificarea aparatului guvernamental:  in prezent sunt cinci ministere care se ocupa de domeniul economic; contopirea lor ar face ca reducerea cheltuielilor bugetare cu 40%- 50% sa fie fezabila.

Reducerea contributiilor sociale

Daca Guvernul nu ia masura reducerii costurilor cu forta de munca, exista pericolul declansarii unui ,,bulgare de zapada” in ceea ce priveste concedierile pe care firmele private vor fi nevoite sa le faca, a declarat Maria Grapini in cadrul dezbaterii. Mediul de afaceri solicita autoritatilor reducerea cu 50% a cotelor de contributii sociale pentru mentinerea si crearea de noi locuri de munca. In lipsa altor surse la Bugetul de stat, acest lucru se poate face printr-o rocada de 4%-5%, care se poate efectua prin diminuarea impozitarii fortei de munca si cresterea cotei TVA.

Adrian Izvoranu: Statul roman nu are o atitudine de parteneriat cu agentii economici privati, asa cum ar trebui sa aiba un membru al Uniunii Europene, ci doar ii constrange pe acestia la plata obligatiilor fiscale.

Daniel Chitoiu: In momentul de fata asistam la un cerc vicios: povara fiscala prea mare duce la reducerea veniturilor la Bugetul de stat, pentru ca aceia care contribuie nu isi mai pot achita datoriile nici daca vor.

Cristian Parvan, secretarul general  al AOAR: De cinci luni nu exista nicio masura concreta de sprijinire a muncii. Guvernul incurajeaza pensionarea si nu munca.

Dumitru Costin: Exista mari sparturi in sistemul fiscal din Romania prin care se scurg resurse importante.