Sansele Romaniei la un portofoliu influent de comisar european sunt serios diminuate de capacitatea redusa de influenta pe care o avem in structurile UE, de suspiciunea vechilor state membre privind angajamentul total fata de valorile comunitare si de faima de tara corupta, intretinuta de politicieni romani de prim rang.
 
Miza desemnarii unei personalitati si nu a unui personaj politic oarecare pentru pos­tul de comisar euro­pean in viitorul Executiv al Uniunii Europene este enorma, chiar daca pentru cei mai multi dintre romani batalia interna dusa in acest scop pare doar inca un episod din ciolaniada declansata dupa alegerile din toamna anului trecut. Formal, comisarul european nu este reprezentantul tarii de origine in Comisia Europeana, ci un inalt tehnocrat, independent de orice influenta politica nationala. In realitate insa, persoana desemnata de catre un stat membru al Uniunii Europene pentru un post in CE poate aduce servicii substantiale tarii sale prin abilitatea cu care reuseste sa devina un pol de influenta in cadrul Comisiei. Cel mai cunoscut exemplu este unul dintre actualii vicepr­ese­dinti ai Comisiei Europene, res­pon­sabil cu portofoliul pentru Industrie si Servicii, Günther Verheugen. Pe parcursul mandatului sau, industria auto europeana, cu unul din actorii sai principali - cea germana, a bene­ficiat si beneficiaza in continuare de un sprijin deosebit din partea CE pentru depasirea crizei economice si financiare. De acelasi sprijin se bucura si intreprinderile mici si mijlocii europene, cu numeroasa lor falanga germana.

Statele fondatoare iau partea leului

La prima vedere, romanii candi­dea­za, prin reprezentantul lor, la sefia oricaruia dintre cele 26 de directorate din cadrul Comisiei Europene. Nimic mai neadevarat, de vreme ce impor­tan­ta posturilor de comisar nu este aceeasi, intre acestea existand o ierar­hie identificabila printr-o serie de ele­men­te, printre care: valoarea fon­­durilor gestionate de comisarul euro­pean in cauza, im­pli­carea direc­to­ratului respectiv in adoptarea le­gis­­latiei europene, impac­tul social al actiunilor legate de do­me­niul in dis­cu­tie in interiorul si in exteriorul Uniunii Europene, precum si cel me­dia­tic. Este evident deci ca accederea la un portofoliu sau altul nu are loc prin tragere la sorti, ci pe calea nego­-cie­rilor intre statele membre, cuvan­tul hotarator revenind marilor puteri europene.

Din aceasta perspectiva, speran­tele Romaniei in ceea ce priveste ­ocu­parea postului de Comisar pentru Agri­cultura sunt desarte. Nu pentru ca per­soana al carei nume a fost vehic­u­lat drept candidat  Dacian Ciolos, fost ministru al Agriculturii - nu ar avea competenta sirecu­noas­tere pe plan european, ci pentru ca valoa­rea fon­du­rilor gestionate (40% din bu­ge­tul UE) si interesele deseori di­­ver­gente ale marilor puteri in cadrul Politicii Agri­cole Comune fac impo­si­bila situarea Romaniei in pozi­tia de arbitru-mo­de­rator.  Portofoliul Agri­cul­turii este cu atat mai dificil de obti­nut, cu cat imaginea Romaniei ca stat corupt este intretinuta de chiar politicienii autoh­toni, aflati fie in cam­panie de deni­gra­re a tarii in vederea subminarii adver-­sarilor poli­tici, fie in atentia justitiei romane, ca cercetati pentru acte de co­ruptie.  Problema se pune foarte sim­­­plu: cum poate repre­zen­tantul unuia dintre cele mai corupte state ale Uniunii Euro­pene sa gestioneze fon­du­­rile comu­ni­tare alocate Politicii Agri­cole Co­mune? Aceeasi intrebare se pune si in cazul Dire­c­toratului Jus­titie din Comi­sia Euro­peana, unde ar parea foarte nelalocul lui un roman, ce­­ta­tean al unei tari aflate inca sub mo­­ni­torizarea Comisiei Europene.  Ori­­cum, ca regu­la gene­rala, porto­fo­liile cele mai importante, printre care si Agri­cul­tu­ra, revin sta­telor fon­da­to­a­re ale Uniunii Euro­pene, iar Romania, chiar daca ar fi un model din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al recu­noas­terii si influentei in cadrul insti­tu­tiilor-cheie ale Uniunii Euro­pene, tot nu ar avea sanse la ocuparea unui fotoliu de comisar de prim rang.

Miza financiara a bataliei pentru postul de comisar european

• La instalarea in functie, comisarii europeni au dreptul la o indemnizatie egala cu doua salarii lunare. Le sunt totodata rambursate toate cheltuielile pe care le implica mutarea la Bruxelles.
• In timpul mandatului, comisarii europeni primesc un salariu lunar impozabil in valoare de 19.909,89 euro. Vicepresedintii CE castiga lunar 22.122,10 euro, iar presedintele, 24.422,80 euro.  Salariului i se adauga indemnizatia de resedinta (15% din salariu) si cea de timp liber (distractie), de 607 euro. Vicepresedintii primesc 911,38 euro, iar presedintele, 1.418,07 euro.
• La terminarea mandatului, comisarilor li se deconteaza toate cheltuielile cu mutarea si transportul, carora li se adauga o indemnizatie de relocare egala cu un salariu lunar.
• Timp de trei ani de la terminarea mandatului primesc o indemnizatie lunara impozabila intre 40% si 65% din salariul de baza din ultimul an de comisariat. Veniturile din noua activitate a fostului comisar cumulate cu aceasta indemnizatie lunara nu pot depasi salariul pe care acesta il primea cat era in functie.
•  De la varsta de 65 de ani, fostul comisar european are dreptul la o pensie lunara pe viata, impozabila, a carei valoare depinde de durata mandatului in cadrul Comisiei Europene. Aceasta nu poate fi mai mare de 70% din salariul de baza.

Comisia Barroso - Cine pleaca, cine ramane

•  José Manuel Barroso - Presedintele en titre al CE a anuntat ca este gata pentru un al doilea mandat, daca Parlamentul European il desemneaza pentru aceasta. Mandatul actual, al sau si al intregii Comisii, ar putea fi prelungit pana in luna octombrie, pentru asigurarea stabilitatii pe parcursul ratificarii Tratatului de la Lisabona si al iesirii din criza a statelor membre.
•  Margot Wallstrom - Vicepresedinte al CE, responsabila cu sefia Directoratului Comunicare si Relatii Institutionale, ea nu si-a anuntat intentia de a continua activitatea de comisar european.
• Günther Verheugen – Vicepresedinte al CE, responsabil cu sefia Directoratului pentru Intreprinderi si Servicii, si-a anuntat retragerea.
• Jacques Barrot - Vicepresedinte al CE, comisar pentru Justitie, si-a anuntat intentia de a candida pentru inca un mandat, dar nu beneficiaza de sprijinul presedintelui Frantei, Nicolas Sarkozy.
•  Siim Kallas - Vicepresedinte al CE, comisar pentru Afaceri Administrative, Audit si Antifrauda, are sanse mari de obtinere si in viitoarea Comisie a portofoliului pe care il detine in prezent.
• Antonio Tajani - Vicepresedinte al CE, comisar pentru Transporturi, ar putea ocupa acelasi fotoliu.
•  Viviane Reding - Comisar pentru Societatea Informationala si Media, si-a exprimat dorinta de a ramane in functia de comisar european.
• Stavros Dimas - Comisar pentru Mediu, doreste realegerea in CE, dar nu are sanse foarte mari, avand in vedere ca Marea Britanie doreste acest portofoliu.
• Joaquin Almunia - Comisar pentru Economie si Afaceri Monetare, doreste sa revina in Spania, ca ministru de Finante.
•  Danuta Hubner - Comisar pentru Politica Regionala, nu mai doreste un nou mandat.
• Joe Borg - Comisar pentru Afaceri Maritime si Pescuit, si-a exprimat disponibilitatea pentru un nou mandat.
• Janez Potocknic - Comisar pentru Stiinta si Cercetare, ar putea fi reales.
•  Jan Figel - Comisar pentru Educatie, Cultura si Tineret, nu candideaza pentru un nou mandat.
• Olli Rehn - Comisar pentru Extindere, doreste sa pastreze acelasi portofoliu.
• Louis Michel - Comisar pentru Dezvoltare si Ajutor Umanitar, a anuntat ca nu mai candideaza.
• Laszlo Kovacs - Comisar pentru Taxe si Uniune Vamala, se pune problema mentinerii sale in CE, dar Guvernul maghiar nu si-a exprimat, deocamdata, sprijinul in acest sens.
• Neellie Kroes - Comisar pentru Concurenta, nu va primi un nou mandat.
• Mariann Fischer Boel - Comisar pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, nu va candida pentru un nou mandat.
• Benita-Ferrero Waldner - Comisar pentru Relatii Externe si Politica de Vecinatate, nu are sprijinul Guvernului austriac pentru un nou portofoliu.
• Charlie McCreevy - Comisar pentru Piata Interna si Servicii, nu va mai candida.
• Vladimir Spidla - Comisar pentru Ocuparea fortei de munca, Afaceri sociale si Egalitate, doreste un nou mandat, dar sansele sunt reduse.
• Dalia Grybauskaite - Comisar pentru Buget si Programare Financiara, a renuntat la portofoliu in favoarea functiei de sef al statului lituanian.
• Andris Piebalgs - Comisar pentru Energie, nu va mai candida.
• Meglena Kuneva - Comisar pentru Protectia Consumatorilor, este dispusa sa ocupe acelasi fotoliu in CE.
•  Leonard Orban - Comisar pentru Multilingvism, nu va mai avea un nou mandat.
• Androulla Vasilliou - Comisar pentru Sanatate, are toate sansele sa fie desemnat din nou.
• Catherine Ashton - Comisar pentru Comert, va candida pentru inca un mandat.