Anuntat cu surle si tram­bite de catre autoritati, procesul de reabilitare ter­mica a blocurilor continua sa dea mari batai de cap atat edililor Capitalei, cat si prese­dintilor asociatiilor de locatari. Chiar daca statul roman s-a angajat sa acopere 80% din cheltu­ielile pe care le impune reabilitarea termica, restul sumei urmand sa fie suportata de catre pro­prietarii de apartamente, demararea lucrarilor este intarziata atat de disputa dintre locatari, cat si de lipsa documentatiilor necesare executiei.

Considerata de analisti ca fiind una dintre „puti­nele masuri bune luate vreodata de Guvern”, re­abilitarea termica a blo­curilor ramane inca o nuca prea tare pentru autoritati. In principiu, izo­larea termica (anveloparea cladirilor) este o masura foarte buna, ducand la o economie de energie termica de aproximativ 30%, beneficiarii directi ai acestei masuri fiind locatarii, care vor avea de platit facturi mai mici. Pe de alta parte, prin acest program se rezolva si partea estetica a blocu­rilor, majoritatea fiind construite in anii ’70, a caror fatada arata deplo­rabil.

In UE s-a renuntat de mult la polistiren expandat

O astfel de executie presupune decopertarea cladirilor si anvelo­parea lor intr-un strat termoizolant, de regula polistiren expandat, in­locuirea tamplariei clasice cu ferestre de tip termopan si refacerea hidroizolatiei teraselor, dar si a subsolurilor. „In vestul UE, izolarea cu polistiren expandat a fost de mult abandonata  in favoarea termoizo­larii cu spuma poliuretanica, aceasta avand o durata de viata dubla, adica 20 de ani, timpul de lucru este scurtat la 25%, iar avan­tajele sunt net superioare - coeficient de termoizo­lare dublu”, spune ingi­nerul con­structor Cristian Albulescu. Potrivit acestuia, „pentru anvelopa­rea lo­cuin­telor, este sufi­cient un po­lis­tiren expandat cu o densitate de 15 kg/m3, daca este de calitate, iar pentru un bloc cu parter si trei etaje, pretul poate varia intre 70 si 95 de lei pentru un metru patrat, in functie de calitatea lucrarii si de materialele folosite”. De asemenea, Albulescu crede ca „este posibil ca procentul de 20% pe care cetateanul este obligat sa-l plateasca sa nu fie cel real si, in aceste conditii, acesta sa acopere si procentul de 30% acordat de catre primarii, putand aparea suspiciuni, in sensul ca executantul poate im­parti beneficiul cu reprezentantii   autoritatilor locale care stabilesc ofer­tantii castigatori pentru anve­lopari”. Pentru a se evita aceasta situatie, inginerul a gasit solutia optima. „Re­comand ca inainte de an­gajarea exe­cutarii lucrarilor de an­velopare, aso­ciatiile de locatari sa intre in pose­sia devizului analitic al lucrarilor, spre a fi studiat si, obli­gatoriu, de­vizul analitic al lucrarii trebuie sa faca parte integranta din contract”, a precizat Albulescu.

Costurile ar putea scadea cu pana la 40%

„Mi-e teama ca pana la urma si acest proiect, de altfel benefic oame­nilor, se va dovedi a fi doar unul politic”, spune analistul imobiliar Radu Ursacescu. In opinia acestuia, „statul ar trebui sa negocieze foarte dur contractele de reabilitare ter­mica, profitand de aceasta perioada de criza, si astfel sa poata da o gura de oxigen si firmelor mai mici, cu 20 sau 30 de angajati. In plus, costurile totale se pot reduce cu pana la 40%”. Totodata, Ursacescu a tinut sa preci­zeze ca „prima conditie care se im­pune in Caietul de sarcini privind licitatiile pentru acest proiect ar trebui sa anuleze orice tip de act aditional, iar pentru garantarea lu­crarii, firmele castigatoare sa pre­zinte depozite de garantie”. Un alt inconvenient privind intarzierea acestor lucrari ar putea veni si din partea societatilor de furnizare a energiei termice. „Sca­zand facturile locatarilor, scad veniturile societa­tilor de furnizare a energiei termice si cine mai suporta pierderile din retea?”, se intreaba Radu Banu, unul dintre dirigintii de santier ai Capi­talei. Acesta considera ca „fre­nezia cu care este promovat si aprobat acest program aminteste de perioada centralelor de apartament si a con­torizarii blocurilor”. Toto­data, Banu avertizeaza ca „execu­tarea aces­tor lucrari fara o ex­pertizare a struc­turii poate conduce la astuparea, aco­perirea eventualelor daune pro­vocate de cutremurele tre­cute asupra struc­turii sau a fini­sajelor fatadei (mai mult sau mai pu­tin importante)”. El con­sidera ca „succesul anveloparii depin­de foarte mult de calitatea siste­melor si de respectarea tehnologiei de execu­tare, punctele sensibile fiind in spe­cial ferestrele si rosturile de dilatare”.

Au disparut cartile tehnice

Dincolo de avantajele reabilitarii termice si de eventualele interese ale firmelor agreate de o parte a poli­tichiei romanesti, unul dintre rolu­rile principale in implementarea acestui program il are presedintele asociatiei de locatari. Acesta trebuie sa-i con­vinga pe locatari sa adere la program, iar in caz contrar sa-si asume respon­sabilitatea pentru even­tualele acci­dente pe care le-ar putea produce ca­derea tencuielii de pe fatada blocu­lui pe care il ad­ministreaza. „Cei de la primarie mi-au trimis o notificare in acest sens care suna mai mult a san­taj”, spune C.T., presedintele unei asociatii de locatari din Bucuresti. Totusi, prin­cipala problema a omului este lipsa cartii tehnice a blocului fara de care „reabilitarea asta nu are cum sa se faca”. Potrivit acestuia, detina­torul actului, mai exact constructorul imobilului, i-a replicat ca a venit prea tarzi  sa o ceara si s-a pierdut, iar cei de la primaria de sector i-au oferit o alternativa ingenioasa: „sa caut, prin apropiere, un bloc ase­manator care are carte tehnica”.

Conform normelor de aplicare a Legii locuintei (n.r. - 230/2007), „uni­tatile care au ad­ministrat cla­dirile si sunt detinatoare ale cartii de con­structie au obligatia de a o preda asociatiilor de proprietari, iar acolo unde aceasta nu exista sa o recon­stituie pe cheltuiala proprie”.

Pretul real, de opt ori mai mic

Pe langa acestea se adauga si disputele dintre locatari. Marul dis­cordiei: peretii exteriori. „Eu am doi pereti, iar vecinul patru si trebuie sa dam aceiasi bani”, ne dezvaluie un locatar unul dintre motivele refu­zului sau privind programul. Un alt proprietar, Marian Serban, ne spune ca „dupa calculele prezentate de constructori, pentru apartamentul meu cu doua camere trebuie sa scot din buzunar 800 de euro”. In acest context, potrivit calculelor, costul integral al anveloparii locuintei sale, cu o suprafata de 50 de metri patrati, s-ar ridica la 4.000 de euro, iar pentru scara in care locuieste acesta ar fi de 160.000 de euro. Costul de 80 de euro pentru un metru patrat este contrazis de realitate. „In functie de calitatea materialelor de constructie, acesta poate atinge un maxim de 10 euro”, spune Radu Ursacescu.

Riscuri de pierdere a utilitatilor

Contractul de mandat dintre aso­ciatie si primarie, act care da startul anveloparii termice, constituie toto­data titlu executoriu pentru sumele avansate de autoritatile publice locale. Mai exact, in contextul in care la finalul lucrarilor constructorului nu ii sunt achitate facturile, primaria recurge la masuri punitive, punand poprire pe contul asociatiei de lo­catari. Astfel, riscurile ca locatarii sa ramana fara utilitati, apa, gaz si energie termica, sunt direct propor­tionale cu neonorarea facturilor catre firma care a executat lucrarile de reabilitare termica. „Este anormal ca oamenii sa plateasca pentru ca atunci cand si-au cumparat locuin­tele, dupa ’90, nimeni nu a facut nicio receptie si nici vreo imbu­natatire”, spune presedintele C.T., in opinia caruia „Guvernul ar putea sa faca un efort moral si material si sa achite suma integral, asa cum se intampla in alte zone din Bucuresti, unde platesc primariile prin hotara­rea Consiliului Local”.

Calitatile polistirenului expandat

• nu permite trecerea apei, dar permite trecerea vaporilor de apa datorita microporozitatii sale (peretele poate inspira si expira aer umed)
• stabilitatea dimensionala in conditii specifice de temperatura si umiditate
•  cu cat placa de polistiren are grosi­mea mai mare, cu atat rezistenta termi­ca este mai mare si astfel mai putina caldura se va pierde prin fiecare metru patrat
• densitatea (kg/m3) dicteaza direct proportional calitatea produsului
•  pentru termoizolarea fatadelor,se recomanda folosirea exclusiva a polistirenului expandat cu densitatea de 15 (cel mai uzual) sau 20 kg/m3.
•  conductivitatea termica are o valoare redusa
• are cel mai bun raport rezistenta termica/cost
• comparat cu vata minerala este mai usor de manipulat si este imputrescibil
• permite aplicarea vopselurilor acrilice (numai cele fara diluanti)

Etapele reabilitarii termice a blocurilor

• auditul energetic al cladirilor
• proiectare etapa I - elaborarea studiului de fezabilitate pe baza masurilor specificate in auditul energetic
• proiectare etapa a II-a - elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie
• obtinerea autorizatiei de construire
• executarea si receptia lucrarilor de reabilitare termica

Cristian Albulescu,inginer constructor: In vestul UE, izolarea cu polistiren expandat a fost de mult abandonata  in favoarea termoizolarii cu spuma poliuretanica, aceasta avand o durata de viata dubla, adica 20 de ani, timpul de lucru este scurtat la 25%, iar avantajele sunt net superioare - coeficient de termoizolare dublu.