In Dobrogea, la numai cativa kilometri de Murfatlar, este pe cale sa ia nastere un nou centru viticol. Este vorba de comuna Adamclisi unde, inainte de Revolutie, podgoriile se intindeau pe sute de hectare. Acum, un investitor si-a anuntat intentia ferma de a amenaja aici, pana in toamna, o crama care urmeaza sa fie exploatata din punct de vedere turistic. La introducerea comunei Adamclisi pe harta turismului european pune umarul si Consiliul Judetean Constanta, care incearca sa obtina patru milioane de euro de la Uniunea Europeana pentru reabilitarea si modernizarea monumentului Tropaeum Traiani, a cetatii, dar si a Muzeului de la Adamclisi.

Dobrogea este cunoscuta in toata Europa datorita renumitelor podgorii care se intind, de peste 2.000 de ani, pe mai bine de 3.000 de hectare. Anual, cea mai estica regiune a Romaniei asigura o productie medie de 25.000 de tone de struguri, din care rezulta 18 milioane de litri de vin. Criza finan­ciara a lovit insa crunt in aceasta industrie. In timp ce Fermele Murfatlar si Murfatlar Romania resimt din plin efectele recesiunii, la mica distanta, tot in judetul Constanta, este pe cale sa ia nastere o noua crama. Investitia, care se va intinde pe o suprafata de peste 1.200 de metri patrati, apartine SC Vifrana SA. Societatea a anuntat ca, in iulie, va demara, in comuna Adamclisi, con­structia unei crame si a dru­murilor de acces. In total, pentru acest proiect societatea a alocat peste 4,7 milioane de euro. Potrivit lui Vasile Francu, managerul general al Vifrana SA, crama va avea o adancime de sase metri si va fi gata pana cel tarziu pe 15 octombrie, data la care incepe, in mod oficial, re­coltarea strugurilor. „Avem 130 de hectare de vita-de-vie, care sunt certificate ecologic“, a declarat Francu, care a adaugat ca, dupa fina­lizare, crama va fi introdusa in circuitul turistic al zonei Adamclisi. Turistii care viziteaza Complexul muzeal din Adamclisi vor alege, cu siguranta, sa viziteze si crama unde va fi amenajata o sala pentru degus­tarea vinurilor, dar si o expozitie tematica permanenta. In plus, in incinta va functiona si un magazin de unde vizitatorii isi vor putea achi­zitiona sortimentul de vin preferat.

Patru milioane de euro pentru reabilitarea monumentelor

Investitia este sustinuta si de autoritatile locale care sunt convinse ca, astfel, Adamclisi, are mai multe sanse sa devina un punct important, alaturi de Murfatlar, pe harta turis­mului european. In plus, primarul din Adamclisi, Emilian Burcea, spu­ne ca o astfel de investitie reprezinta un imbold pentru economia locala prin crearea unor noi locuri de munca, dar si prin aportul pe care il va avea la bugetul local. Vazand in­teresul pe care il manifesta, mai nou, investitorii pentru comuna Adam­clisi, primarul a stabilit o politica de lotizare si vindere prin licitatie publica a terenurilor din apropierea cetatii romane si a monumentului Tropaeum Traiani, cu stabilirea unor reguli stricte de urbanism. Cinci dintre loturi au fost achizitionate, in urma cu cateva luni, de un om de afaceri roman, care s-a intors de curand din strainatate, cu gandul sa investeasca in construirea unui com­plex turistic in zona. Astfel de in­vestitii sunt incurajate de Directia de Turism din cadrul Consiliului Jude­tean Constanta, care a inceput ame­najarea utilitatilor in zonele de interes turistic din Adamclisi. De altfel, CJC a demarat demersurile pentru reabilitarea monumentului Tropaeum Traiani, a cetatii, dar si a Muzeului de la Adamclisi, proiectul aflandu-se in faza efectuarii studiilor de fezabilitate.

Potrivit managerului de proiect din cadrul Directiei Gene­rale de Afaceri Europene, Carla Sta­mate, rea­bilitarea acestor obiective va ajunge la patru milioane de euro, 98% fiind finantare de la UE, iar 2%, cofinan­tare de la bugetul local al comunei Adamclisi sau de la CJC. In plus, se va face o amenajare peisa­gistica, se va con­strui un amfiteatru in fata Tropaeum Traiani, se va as­falta drumul intre cetate si monu­ment si va fi amenajata o parcare. „Se vor ti­ne spectacole si diverse conferinte in aer liber, iar pe fundal va fi mo­nu­men­tul“, a declarat mana­gerul de proiect, care a mai spus ca, dupa rea­bilitare, monumentul va fi iluminat arhitectural. „S-a efectuat un studiu de fezabilitate pentru vechiul restaurant din incinta monumen­tului si va fi construita o noua cladire tot cu fonduri euro­pe­ne, prin inter­mediul Programului Operational Regional“, a mai spus Carla Stamate.

Crama va avea concurenta serioasa

Tot de la reprezentantii admini­stratiei locale am aflat ca investitia initiata de Vifrana SA ar putea avea, in scurt timp, concurenta serioasa, intrucat inca o companie, de data aceasta cu capital strain, s-a aratat interesata sa investeasca la Adam­clisi, in scop turistic, intr-o ferma viti­cola. Din cate se pare, potentialul investitor a venit de mai multe ori in comuna pentru a discuta cu prima­rul si cu consilierii locali, dar si pen­tru a sonda piata. Mai mult decat atat, inca de anul trecut, un inve­sti­tor din Spania s-a apucat sa planteze soiuri nobile de vita-de-vie pe o suprafata de 550 de hectare, teren care a apartinut fostelor IAS-uri. In­vestitorul spaniol a depus deja documentatia la pri­ma­rie, prin care isi exprima intentia de a construi o serie de dependinte, la mica distanta de podgorie, cu scopul de a produce si imbutelia vin pentru piata interna si internationala. In cazul in care toate aceste proiecte vor fi duse la bun sfarsit, zona Adamclisi va deveni un concurent de temut pentru orasul Murfatlar, unde fun­ctio­neaza un centru viticol (Muzeul Vinului si crama unde se pot degusta peste noua sortimente de vin - n.r.) vizitat anual de peste 10.000 de turisti. 

Vinul de calitate, tot mai putin

Potrivit Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, astfel de investitii sunt un castig pentru Romania unde, in 2008, suprafata de vita-de-vie autorizata pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlata s-a diminuat cu 15% fata de anul precedent. Oficiul a autorizat, in 2008, o suprafata de 17.997 ha de vita-de-vie pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlata, comparativ cu anul 2007, cand suprafata ajungea la 21.252 de hectare.

Acest regres se explica prin prisma faptului ca foarte multe suprafete au fost inlocuite cu vita tanara prin reconversie si restructurare, iar vita-de-vie tanara nu intra in categoria celei producatoare de vinuri cu denumire de origine controlata decat dupa trei ani de la plantare. La randul sau, directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului, Ovidiu Gheorghe, a declarat ca viticultorii renunta la producerea vinurilor de calitate si prefera vinurile cu indicatie geografica, pentru a evita birocratia obtinerii autorizarii. In plus, statisticile arata ca, pe piata romaneasca, pretul vinului cantareste mai mult fata de calitatea acestuia in decizia unui cumparator de a alege o marca. „Prin urmare, pe roman nu-l intereseaza sa bea un vin de calitate, ci un vin ieftin“, a declarat  directorul Provinum, Basil Zarnoveanu.