Reprezentanta locala a furnizorului francez de servicii de consultanta, tehnologice si outsourcing Capgemini se va lansa anul acesta pe piata locala in proiecte de outsourcing, decizie pe care o justifica prin potentialul pe care il reprezinta companiile care doresc sa-si reduca cheltuielile cu IT-ul, externalizandu-l. Pana acum, furnizorul a livrat pe piata locala servicii tehnologice si de consultanta, principalii clienti fiind bancile, companiile de teleco­mu­nicatii si cele din productie. Un alt obiectiv pentru anul acesta este cresterea prezentei in sectorul de stat care, momentan, genereaza sub 5% din veniturile companiei pe plan local, in contextul in care, la nivel global, aduce o treime din venituri.

„Financiarul“: Cum v-a afectat criza afacerile?
Frank Wagenbauer: Capgemini dezvolta patru linii de business - ser­vi­cii de consultanta, tehnologice, outsour­cing si servicii profesionale. Con­sultanta simte ceva mai mult efectele crizei, insa pe de alta parte, outsourcingul chiar beneficiaza in acest context. Daca vrei sa imbu­na­tatesti P&L (n.r. - raportarile finan­ciare) nu trebuie decat sa ex­ter­nalizezi departamen­tul IT si ai efect imediat. In schimb, ai un contract pentru care platesti un abonament lunar si doar pentru ceea ce primesti. Rezultatele sunt foarte usor de masurat, ai flexi­bilitate, insa depinzi de un partener. Cand alegi partenerul te ghidezi dupa reputatia lui, dupa portofoliul de proiecte. Pe zona aceasta a ser­viciilor de outsourcing ma­rile com­panii pot beneficia. Asta va re­pre­zenta o provocare pentru juca­to­rii locali, pentru ca nu vor putea fur­ni­za volumul de servicii si flexibilitatea. Acest aspect constituie pentru noi un diferentiator. Avem semnale pozitive. Romania este intr-o forma mult mai buna fata de Europa de Vest, unde semnele crizei financiare s-au facut sim­tite mult mai acut. Acolo au fost lan­sate in­vestitii care acum sunt blocate.

Vedeti Romania intr-o postura mai buna chiar din punctul de vedere al investitiilor in IT?
In industria financiara, de exem­plu, bancile au fost destul de re­frac­tare. Multe banci au investit ma­siv in IT, iar acum sunt nevoite sa revi­zu­iasca aceste investitii. Unele sunt in asteptare. Insa exista com­panii care cauta sa faca investitii, fie in solutii, fie in alte companii in contextul redu­cerii valorii lor de piata. Apoi mai este si sectorul public. In Europa de Vest sectorul public s-a dezvoltat de la al Doilea Razboi Mondial incoace, ajun­gand la un nivel ridicat de com­ple­xitate, ceea ce face dificila schimbarea. In Romania insa, exista acum aceasta oportunitate chiar de tip greenfield as putea spune, de a incepe mo­dernizarea. Debutul tarziu asigura si un avantaj fata de tarile Europei de Vest  pentru ca pot fi implementate direct sisteme mai noi si perfor­mante. Sectorul privat a facut deja investitii la care de asemenea nu se poate re­nun­ta, ci pot fi doar ama­nate. Nu poti amana insa acele in­vestitii care sunt vitale. Acesta este motivul pen­tru care spun ca Romania e intr-o situatie mai buna.

Pe de alta parte, pe piata fortei de munca locala tensiunea s-a mai disipat. Pana la mijlocul lui 2008 era o piata foarte dificila, insa acum e momentul sa fidelizezi talentele rea­le, sa gasesti oameni buni si sa inves­testi in ei. Sunt mereu avantaje si dezavantaje.

Va bazati pe sectorul public pentru generarea de venituri anul acesta?
Din punctul nostru de vedere, am vrea sa ajutam si sa oferim su­port. Noi avem la indemana ex­perienta dez­vol­tarii de proiect in sectorul public in mai multe tari europene. Avem o echipa care lu­creaza dedicat in relatia cu Uniunea Europeana si care e familiarizata cu ultimele reglemen­tari europene. Aici sunt multe imple­mentari deja intarziate. Au fost facute investitii in IT si pana acum, insa mai mult in hardware. Potentialul este insa in procese. Am decis ca vrem sa lu­cram mai mult pe sectorul public. Insa trebuie sa fie vointa de amble parti.

Cate proiecte tintiti in sectorul public anul acesta?
Am inceput inca de anul trecut cu cateva proiecte mici. Nu ne mul­tumim doar cu doua-trei proiecte minore, targetul este sa facem mai mult.

Romania este pentru Capge­mini una dintre tarile-cheie. Pana acum, focusul l-au reprezentat servi­ciile de consultanta si tehnologice. Vom furniza in viitorul apropiat si servicii de outsourcing in Romania.

Cat reprezinta fiecare linie de business in cifra de afaceri locala?
Outsourcingul este legat de cen­trele de outsourcing, iar activitatile pe care le-am derulat pana acum nu se reflecta deocamdata in venit. Oricum, outsourcingul este o divizie globala care raporteaza separat. In Europa de Est am avut, anul trecut, un venit total de 592 de milioane de euro.

Cat reprezinta sectorul public in venitul Capgemini?
La nivel global, genereaza cam o treime.

Dar in Romania?
E sub 5% din venitul generat in Romania. Insa, dorinta noastra este de a ajunge in 2009-2010 la o pondere similara cu cea a sectorului public la nivel global.

Ce asteptari aveti?
In Marea Britanie avem un proiect imens prelungit deja de doua ori, ultima data pe termen de 10 ani, in care ne ocupam de toata partea de IT ce sustine colectarea de taxe. Pe zona de ministere de Finante, in Europa, suntem numarul 1 in consultanta. Daca putem ajunge la performante similare si in Romania sunt multumit.

Spuneati ca clientii incearca sa-si renegocieze contractele. Cu succes?
Avem un stil de lucru colabo­rativ. Daca un client bun ne cere sa redis­cu­tam contractul sigur ca facem lucrul acesta. Un lucru important l-a avut cursul de schimb in ultima vreme, care poate influenta covar­sitor rezul­tatele financiare anuale. Majo­ri­tatea contractelor sunt in euro. Asta ne-a pus pe noi la adapost de fluctuatii, insa nu si pe unii dintre clientii nostri care au toate celelalte plati in lei. Oricum, situatia critica a fost de la sfarsitul lui noiembrie pana la sfarsitul lui ianuarie. Acum situatia este stabila.

Care sunt industriile strategice pe care le adresati?
Telecomunicatiile, serviciile fi­nanciare si productia, dar si energia si utilitatile.

Care este ponderea?
Productia a reprezentat 55%-60%, apoi sectorul bancar, 30%, si tele­comunicatiile, cu 8%-10%.

Vedeti schimbari in acest top in contextul crizei?
In 2006 am avut un an foarte bun pe zona de telecomunicatii. Aici sunt trei companii mari de telecomu­nicatii - daca una dintre ele lanseaza un pro­iect la care esti partener, in mod cert vei avea o crestere sub­stantiala. Insa chiar facand o medie a ultimilor ani, productia a fost putin inaintea celor­lal­te, urmate de sec­torul bancar si tele­comunicatii, pe locul 3. Ne astep­tam ca bancile sa investeasca masiv in CRM, in perioada urmatoare.

Au in­trat multe banci in Romania si, in con­textul in care trebuie sa achizi­tioneze cota de piata, trebuie sa aiba si instrumentele necesare. In pro­ductia de masini, majoritatea ju­catorilor au probleme, insa Dacia are un succes fabulos. E greu de ge­neralizat. La fel e si in cazul energiei si utilitatilor, unde investitiile merg in continuare.

Ati pierdut clienti, victime ale crizei?
Unele proiecte au fost amanate din lipsa bani si pentru a se focusa pe businessul principal. Suntem in legatura cu toti clientii si incercam sa ii ajutam in programe de reduceri de costuri. Ne-am confruntat cu proiecte amanate atat in sectorul bancar, cat si in telecom si utilitati.

Capgemini la nivel global

•  in 2008, afacerile companiei la nivel global s-au cifrat la 8,7 miliarde de euro, din care 39% au provenit din servicii tehnologice, 35% din outsourcing, 8% din consultanta si 18% din servicii profesionale
•  Germania&Europa Centrala - regiunea din care face parte si Romania - a generat 592 mil. euro - 42% fiind generate de serviciile tehnologice, 33% de consultanta si 25% de outsourcing

Capgemini Romania

• este prezenta in Romania din 2005
•  are 75 de angajati
• ofera servicii de consultanta si tehno­logice si, de anul acesta, si servicii de outsourcing
•  are clienti in domeniul bancar, al te­lecomunicatiilor, productiei, ener­giei, utilitatilor, dar si in sectorul public
•  pana anul trecut a raportat rezultatele financiare impreuna cu Austria, iar proiectele comune ale celor doua subsidiare au generat venituri de 30 de milioane de euro