Incaseaza chirii de 85.000 de lei si plateste impozit de peste 700.000 lei/an. Este vorba de Primaria Constanta, pentru care „afacerea” ANL-urilor s-a dovedit a fi una extrem de paguboasa. Dupa ce ani la rand Consiliul Local a aprobat subventii de ordinul sutelor de mii de lei pentru acoperirea deficitului rezultat din administrarea locuintelor ANL, in cel de-al doisprezecelea ceas, Primaria s-a sesizat ca la mijloc este vorba de o eroare si ca, in cazul acestor locuinte, se plateste impozit aferent unei persoane juridice, desi ele se afla in folosinta unor tineri. Intreaga incurcatura a fost creata de faptul ca Primaria a dat in administrare aceste imobile unui intermediar.

Legea 114/1996 a locuintei, care ii obliga pe chiriasii din locuintele ANL care au peste 35 de ani sa plateasca, pe langa chiria stabilita de Executiv, si impozitul pe cladire a scos la iveala, la Constanta, o situatie extrem de grava pentru un an de criza in care toate administratiile locale cauta solutii pentru reducerea drastica a cheltuielilor.

Primarul Constantei, Radu Mazare, a constatat, cu uimire, ca impozitul la ANL-urile din oras este de 36 de ori mai mare decat cel platit de alte administratii locale din tara. Si mai grav este ca acest impozit a fost suportat integral de bugetul local al orasului, adica din buzunarele tuturor contribuabililor fara ca nimeni sa se sesizeze.

Edilul a explicat ca s-a ajuns la aceasta situatie din cauza faptului ca blocurile au fost administrate de un intermediar, si nu de Primarie, asa cum se intampla in alte orase. In aceste conditii, impozitul perceput pe aceste locuinte a fost calculat ca pentru o persoana juridica. Altfel spus, potrivit directorului financiar al Primariei Constanta, Marcela Frigioiu, daca o persoana fizica plateste anual un impozit de 100 de lei pentru un apartament de 60 mp, pentru o persoana juridica, impozitul pe acelasi spatiu este de 3.600 de lei, adica de 36 ori mai mare. Asa se face ca tineri care au implinit, de curand, peste 35 de ani s-au vazut nevoiti sa plateasca pentru locuinta lor din blocurile ANL o chirie de 680 de lei.

Reprezentantii administratiilor locale dau insa asigurari ca acest lucru nu se va intampla pentru ca greseala va fi remediata in timp util, iar cei responsabili de prejudicierea bugetului local vor fi trasi la raspundere. „Din cei 680 de lei cat ar trebui sa plateasca, chiriasul va suporta doar 220 de lei. Este greseala directorului general si a presedintelui Consiliului de administratie al Regiei Autonome Exploatarea Domeniului Public si Privat pentru ca nu m-au informat, iar pentru aceasta greseala vor plati”, a declarat Radu Mazare.

Reprezentantii Primariei Constanta au mai dat asigurari tinerilor care au apucat sa plateasca deja chiriile majorate ca isi vor primi diferenta de bani inapoi sau ca se va gasi o modalitate de compensare. Intre timp, Primaria cauta solutii prin care sa poata prelua, in administrare, ANL-urile si sa renunte la intermediari.

Orice masuri ar lua autoritatile, acestea sunt tardive daca luam in calcul faptul ca raul a fost deja comis. Singurul care are de suferit, in final, de pe urma acestei greseli este bugetul local al Constantei, care a suportat, timp de mai multi ani, un impozit datorat de o persoana juridica, desi locuintele sunt folosite de persoane fizice.

Pentru o imagine mai clara asupra administrarii paguboase a ANL-urilor de la malul marii specificam ca, intr-un an, impozitul aferent blocurilor destinate tinerilor ajunge la 700.000 de lei, in timp ce venitul obtinut din plata chiriilor se ridica la putin peste 173.000 de lei. De specificat este faptul ca numai jumatate din banii incasati de la chiriasi sunt virati, conform legii, in bugetul local si ca Primaria mai suporta, pe parcursul a 12 luni, cheltuieli de intretinere a imobilelor in valoare de peste 90.000 de lei. In aceste conditii, nu trebuie sa ne mai mire faptul ca RAEDPP, administratorul imobilelor ANL de la Constanta, care are personalitate juridica, solicita anual subventii de ordinul sutelor de mii de lei (621.560 lei in 2009), pentru acoperirea deficitului rezultat din administrarea locuintelor ANL. Surse din Primarie spun ca aceste subventii sunt platite an de an prin intermediul unor hotarari ale Consiliului Local, care sunt aprobate de alesii constanteni fara ca nimeni sa riposteze. Aceasta situatie, spun aceleasi surse, a fost creata si din cauza faptului ca Guvernul mentine chiriile din locuintele ANL cu mult sub nivelul pietei, cuantumul lor nereusind sa acopere nici macar impozitul si cheltuielile de intretinere ale cladirilor. 

Locuintele ANL ar putea trece in domeniul privat al statului 

Pentru a evita astfel de incurcaturi, ministrul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, Vasile Blaga, a anuntat ca sustine trecerea locuintelor construite de ANL de la consiliile locale in proprietatea privata a statului, urmand a fi vandute tinerilor care le-au ocupat in chirie mai mult de trei ani. La randul sau, premierul Emil Boc a declarat ca Guvernul a adoptat o decizie prin care locuintele ANL vor fi vandute catre tinerii aflati la inceputul carierei profesionale care nu au posibilitati financiare care sa le permita achizitionarea unei locuinte de pe piata libera. Un apartament ANL de 60 de mp va putea fi cumparat cu aproximativ 40.000 de euro, insa valoarea locuintei nu poate fi stabilita sub valoarea contabila. Secretarul de stat Ioan Andreica, de la MDRL, a declarat ca 14.600 de locuinte ANL din intreaga tara indeplinesc criteriile de vanzare, insa doar pentru 3.221 s-a dat o hotarare de guvern in acest sens, iar consiliile locale si-au exprimat dorinta sa le vanda. Ioan Andreica a mai spus ca, pentru celelalte peste 11.000 de locuinte ANL, MDRL a cerut consiliilor locale sa faca trecerea lor din domeniul public local in cel al statului, urmand ca apoi sa fie trecute din domeniul public al statului in cel privat al statului prin hotarare de guvern. Preturile vor fi diferite de la un oras la altul si de la o zona la alta. Potrivit estimarilor, MDRL ar putea incasa 590 de milioane de euro din vanzarea acestor apartamente, bani a caror destinatie este aceea de construire de noi locuinte, care, de asemenea, vor fi vandute tinerilor. Ceea ce nu au luat in calcul autoritatile centrale este ca Romania traverseaza o criza economica fara precedent care s-a rasfrant, in mod vizibil, asupra pietei imobiliare. In aceste conditii, preturile locuintelor de pe piata libera au scazut foarte mult, acestea putandu-se compara, in prezent, cu cele pe care autoritatile doresc sa le obtina prin vanzarea apartamentelor si garsonierelor din blocurile ANL. „Clientii sunt tot mai putini, desi preturile au scazut chiar si cu 50% in unele cazuri pe piata imobiliara a marilor orase. Chiar si asa, cei care isi permit sa isi cumpere un apartament, in perioada aceasta, sunt tot mai putini”, a declarat Corina Mardare, analist imobiliar. In aceste conditii, planul Guvernului va mai trebui sa astepte cel putin un an pana sa fie pus in aplicare.