trei milioane de hectare, iar valoarea sistemelor de irigatii se ridica la 25 de miliarde de dolari. Dupa 20 de ani, suprafata care poate fi irigata este de 563.000 de hectare si probabil ca anul acesta va mai creste cu 200.000, ajungand astfel la aproape un sfert din suprafata de dinainte de 1990, in contextul in care Guvernul a aprobat miercuri aceasta suplimentare. Dupa revolutie, la inceputul anilor ‘90, au inceput distrugerea si furtul sistemelor de irigatii. Dalele de ciment au ajuns in curtile oamenilor, iar fierul a ajuns la centrele de colectare. Autoritatile incearca in prezent reabilitarea a ceea ce a mai ramas din sistemele din anii ‘60-’70, care sunt oricum depasite din punct de vedere tehnologic si sunt mari consumatoare de energie. „Avem mari pierderi de apa.

S-au furat magistralele si dalele, care trebuiau sa impermeabilizeze. Am dat o tema la Institutul de proiectari al Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF), sa regandeasca intregul sistem de irigatii si atunci, pe viitor, daca lucrurile merg bine si vom avea curaj, sa abordam un nou sistem, sistemul gravitational, in locul celui orizontal. Asta inseamna sa aducem apa din amonte in lacurile de acumulare”, explica in urma cu o saptamana Ilie Sarbu, ministrul Agriculturii. Tot atunci, Sarbu preciza ca un alt obiectiv al ministerului in urmatorii ani este finalizarea Canalului Siret-Baragan, din care s-au reabilitat doar 11 kilometri pana in prezent, si care ar putea rezolva problema pe un milion de hectare.

La nivel declarativ, agricultura ar fi trebuit sa fie cea care sa scoata Romania din criza, iar ministrul de resort sustine ca prioritatea zero a mandatului sau este absorbtia fondurilor europene. Deocamdata, criza va fi adancita de seceta, iar strategia pe termen scurt prevede alocarea unor subventii totale de 100 de milioane de lei pentru apa pentru irigatii. Alte masuri ar fi suplimentarea deja mentionata cu 200.000 de hectare si, probabil, un pret al energiei electrice pentru irigatii care sa fie diminuat. „O comisie care a fost constituita astazi la nivelul Guvernului, din care fac parte reprezentanti ai ministerelor Economiei, Finantelor si Agriculturii, va analiza in zilele urmatoare - maine si poimaine - posibilitatea sa fie furnizata energie electrica mai ieftina - exact cum a spus dl prim-ministru in cazul gazului metan - pentru sistemul de irigatii. N-as putea sa va spun acum care va fi procentul si cat va scadea pretul, insa e o veste buna pentru agricultori”, a spus ministrul de resort miercuri. In ceea ce priveste strategiile pe termen mediu si lung, acestea sunt luate in considerare, insa nu sunt foarte clare pentru autoritati. „Gandim o restructurare completa a actualului sistem de irigatii pe termen lung, e un proiect in lucru la institutul nostru de proiectari. (...) De aceea, eu cred ca in viitor va trebui sa avem un sistem integrat, atat in ceea ce priveste desecarile, imbunatatirile funciare, cat si irigatiile - un program amplu, ambitios, la care, probabil, in perioada urmatoare, pe langa institutul nostru de proiectari si pe langa specialistii din minister, va trebui sa mai lucreze si specialistii de la Ministerul Mediului, Regia Nationala a Padurilor, ANMH”.

Ceea ce se stie cu siguranta este ca in urmatorii 10-20 de ani Romania se va confrunta cu o criza a apei, iar Banatul, Oltenia, estul Munteniei si Dobrogea vor deveni aride, asa cum arata inclusiv ministrul de resort la inceputul acestui an. Ce s-a facut inainte de 1990? Potrivit studiului prezentat pe site-ul ANIF al profesorului universitar doctor inginer Ion M. Nicolaescu, presedintele Comitetului National Roman pentru Irigatii si Drenaje, inainte de 1989, cu investitii de 10 miliarde de dolari, s-au realizat amenajari de imbunatatiri funciare constituite in principal din: 2,2 milioane ha pentru combaterea eroziunii solului; 3,2 milioane ha cu lucrari de desecare-drenaj pentru combaterea excesului de apa pe terenurile agricole; 3,1 milioane ha amenajate pentru irigatii.

Trebuie mentionat ca studiul privind pericolul desertificarii zonei de sud a Romaniei s-a facut in 1988, insa timp de 21 de ani nu s-a facut nimic concret pentru prevenirea acestui fenomen.

Chiar daca Executivul pune la dispozitie suprafete mai mari pentru irigare, adica infrastructura pentru irigatii, mai apare o problema. Agricutorii sunt cei care trebuie sa solicite irigarea terenurilor. „Ce am facut noi e sa extindem suprafata de irigare. Nu depinde de noi daca oamenii ori nu au nevoie, ori nu vor, ori nu pot. Ministerul vine sa sprijine. Le punem la dispozitie. Unii nu-si permit agricultura, fac in general cei care-si permit”, a explicat ieri ministrul Agriculturii.

Ce s-a realizat cu 10 mld. $ inainte de 1989