pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani. Masura, in urma careia vor fi eliberate 700-800 de milioane de euro, nu va influenta piata valutara, spun analistii consultati de „Financiarul”. „Teoretic, ar trebui sa aiba un usor efect”, afirma economistul ING Romania, Vlad Muscalu. „Dar, dat fiind faptul ca ea a fost luata cu doua sedinte de politica monetara in urma, deja a fost inclusa in piata, deci nu va fi nimic spectaculos”, explica acesta.

Nici economistii-sefi ai BCR si Raiffeisen Bank Romania, Lucian Anghel si Ionut Dumitru, nu considera ca masura de excludere din calculul RMO a pasivelor cu scadente lungi va avea efect pe piata valutara. „Sunt de parere ca finantarea se va face in euro, deci nu va fi nicio influenta din acest punct de vedere”, afirma Lucian Anghel.

Cu toate acestea, cei trei economisti au opinii relativ diferite in ceea ce priveste evolutia cursului de schimb pe parcursul anului. In timp ce economistii BCR si Raiffeisen Bank Romania mizeaza pe o relativa stabilitate a leului in raport cu moneda europeana, analistul ING Romania vede, dupa un nivel de aproximativ 4,3 lei/euro la finalul trimestrului II, o depreciere spre 4,7 lei/euro la finele trimestrului III, urmata de o revenire spre 4,5 lei/euro la sfarsitul anului. „Ca urmare a relaxarii politicii monetare si directionarea atentiei BNR dinspre inflatie spre creditarea economiei, ne asteptam la o depreciere a cursului, dar estimam ca nu va fi una agresiva”, explica Vlad Muscalu, care pastreaza astfel estimarile bancii realizate in urma cu doua luni.

Pe de alta parte, prognozele Raiffeisen Bank Romania indica un curs de 4,25 lei/euro la finele trimestrului II, 4,20 lei/euro la sfarsitul trimestrului III si 4,10 lei/euro in decembrie 2009. „Credem ca vom avea un curs mai degraba stabil pe parcursul acestui an”, arata Ionut Dumitru.

Pe aceeasi relativa stabilitate este construita si prognoza BCR, care indica la finele anului un curs de 4,3 lei/euro”. Ca urmare a declaratiilor bancii centrale, mizam pe o relativa stabilitate, nu pe o depreciere importanta”, declara Lucian Anghel.

„Oricum, bancile au inceput deja sa-si transfere scadentele scurte catre termen lung, pentru a beneficia de aceasta reducere”, considera economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania. Iar efectele se vor vedea in timp, pe masura ce numarul rescadentarilor va creste. Pe de alta parte insa, se pare ca Banca Nationala testeaza si piata prin intermediul acestei decizii.

In primul rand pentru a vedea cum vor fi banii asimilati de piata si daca va fi stimulata creditarea ipotecara si cea pentru investitii. De altfel, guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, arata la inceputul lunii mai ca „orice miscare in acest sens este buna si pentru economia tarii, si pentru banci, chiar daca diminueaza rezerva valutara“. Acesta aprecia totodata ca masura va stimula o creditare „mult mai puternica“ pe segmentul ipotecar si de investitii, in pofida unei prime impresii ca banii respectivi ar putea pleca din rezervele valutare. In acest sens, Mugur Isarescu spunea ca mutarea datoriei bancilor de pe termen scurt pe termen lung nu inseamna neaparat o reducere a expunerii bancilor-mama pe Romania.

Cu toate acestea, banca centrala va urmari, in al doilea rand, si daca aceste resurse eliberate vor pleca din tara. Iar daca va fi asa, in pofida acordurilor semnate la Viena si Bruxelles cu bancile-mama ale primelor noua institutii de credit din Romania, nimeni nu se va mai astepta, prea curand, ca Banca Nationala sa mai aprobe vreo diminuare a rezervelor minime obligatorii.