Saptamana trecuta, la Kiev a avut loc o noua runda de negocieri romano-ucrainene privind soarta combinatului minier de la Krivoi Rog. Dupa cum reiese din presa locala, discutiile nu au marcat vreun progres spre identificarea unei solutii. Ucraina a indemnat din nou Romania sa renunte la participatia sa in schimbul unei compensatii financiare, propunere lasata si acum fara raspuns, dupa cum sustin ucrainenii. Desi, precizeaza ei, in protocolul semnat in 1994 de cele doua parti scrie foarte clar ca „plata pentru participarea partenerilor la proiectul Krivoi Rog se va efectua in materii prime, nicidecum in numerar”. Dar ce sa faca Romania cu materii prime ieftinite la maximum de criza financiara? Nimic. Iar bani Ucraina nu are, din cauza deficitului de lichiditati, pe de o parte, si a dezastrului din economia nationala, pe de alta. Ca atare, „situatia se poate tergiversa, pentru a o exploata din plin si pentru a obtine chiar si imposibilul de la Ucraina”, au concluzionat expertii de la Kiev, extrem de critici, de altfel, la adresa responsabililor tarii care, spun ei, „nu se comporta ca niste gospodari constienti de valoarea gospodariei lor, ci mai degraba ca niste functionari care habar nu au ce trebuie sa faca”. Iata de ce, au estimat analistii, este posibil ca Ucraina sa piarda Krivoi Rog dupa cum a pierdut, in disputa cu Romania, platoul continental din Marea Neagra.