dupa care au fost eliminate, iar magistratii si grefierii le-au recastigat prin procese.

Justitia este la un pas de a intra in colaps din cauza crizei din sistem, care pare ca se adanceste de la o zi la alta. Unul dintre motive este nemultumirea personalului din Justitie, care a obtinut in instanta acordarea unor drepturi salariale, dar pe care nu le-au primit. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Justitiei la sfarsitul lunii aprilie, acestea se ridicau la 1.226.806.625 lei, aproximativ 295 de milioane de euro, suma care reprezinta peste 57% din bugetul MJ si aproape 120% din cheltuielile de personal. Ministerul nu a luat in calcul sumele care trebuiesc platite celorlalti ordonatori principali de credite din sistemul judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Intarzierea platii datoriilor catre personalul din Justitie duce la cresterea acestora prin acumularea de penalitati. Nemultumiti ca nu isi primesc banii, grefierii au tinut o greva de avertisment la inceputul saptamanii si acum se afla in discutii cu MJ. Daca rezultatul negocierilor nu va fi favorabil, personalul auxiliar din Justitie va intra in greva generala, ceea ce va duce la blocarea activitatii instantelor si parchetelor. Magistratii nu au dreptul, prin lege, sa se organizeze pentru a-si cere drepturile, altfel, cu siguranta, ar fi protestat si ei.

Ministrul spune una, grefierii alta

Sindicatul grefierilor, Projust, a purtat, dupa greva de avertisment de luni, o runda de discutii cu ministrul Justitiei, Catalin Predoiu. La final, ministrul a anuntat ca au fost rezolvate trei revendicari din patru: plata chiriilor, deblocarea posturilor vacante si plata orelor suplimentare. Pentru plata sporurilor nu exista insa bani. „Nu este chiar asa cum a spus domnul ministru, pentru ca sunt niste termene. Ne va deconta chiriile dupa 1 iunie, ne va plati orele suplimentare dupa 1 iunie, daca sunt bani de la buget. Cat priveste deblocarea posturilor, dupa ce in aprilie a fost de acord si ne-a cerut incetarea conflictului de munca, pe 6 mai a trimis o adresa curtilor de apel in care a cerut blocarea procedurilor de angajare“, a declarat Stefania Teleman, presedintele Projust. „Sefa“ grefierilor spune ca unii grefieri nu primesc nici acum sporul de risc, intrucat nu toate hotararile judecatoresti au prevazut si acordarea lui pentru viitor.

„Lipsa fondurilor nu e un motiv justificat“

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania spune ca nu a fost consultata de Ministerul Justitiei cu privire la plata drepturilor salariale castigate in instanta, insa a solicitat la intalnirile trimestriale cu MJ si CSM plata acestor sume. „Lipsa fondurilor autoritatii publice nu poate fi considerata un motiv justificat pentru intarzierea executarii hotararilor judecatoresti, ca atare nu se pot face compromisuri in ceea ce priveste aplicarea OUG 75/2008. In alt plan, principiile statului drept si interesul public reclama ca Justitia sa nu fie pusa in stare de a nu functiona, astfel incat sumele restante nu se pot acoperi din cele destinate functionarii instantelor. Situatia dezastruoasa pentru buget a fost determinata mai ales de inconsecventa legislativa, lipsa stapanirii tehnicii legislative si perpetuarea acestei stari inca din perioada 2000-2004. Prin hotarari judecatoresti irevocabile si alte categorii de bugetari (functionari publici, personal contractual etc.) au primit recunoasterea unor drepturi similare“, spune Dragos Calin, vicepresedinte al UNJR. Acesta arata ca in cauzele similare care au ajuns la CEDO statele au pierdut.

Predoiu vrea ca Justitia sa fie prioritate si la Ministerul Finantelor

Ministrul Justitiei spune ca a lansat recent propunerea unui pact national pentru a rezolva probleme financiare din sistemul judiciar si ca este nevoie de o intelegere intre cele trei puteri ale statului. „Solutiile sunt urmatoarele: convenirea unui program de plata esalonata a hotararilor care recunosc drepturi salariale, suplimentarea bugetelor alocate Justitiei la prima rectificare bugetara, finantarea posturilor vacante si alocarea unui numar rational, bine fundamentat de posturi suplimentare“, a declarat Catalin Predoiu. Ministrul Justitiei spune ca Justitia trebuie sa devina, pentru cel putin cinci ani, o prioritate pe agenda publica, inclusiv pentru Ministerul Finantelor. Printre solutiile avansate se numara reducerea gradului de incarcare a personalului si dirijarea unui procent din contributia adusa de Justitie la bugetele locale catre instante si parchete. „Sistemul judiciar are nevoie urgenta de reguli privind salarizarea pentru a se pune capat valului de procese intentate de catre magistrati si alti salariati. E necesar ca proiectul legii unice a salarizarii, la elaborarea caruia MJLC participa activ, sa solutioneze aceste probleme. In acelasi timp, sistemul judiciar trebuie sa accepte faptul ca toate categoriile socio-profesionale trebuie sa se incadreze in eforturile bugetare impuse de actuala situatie economica“, a afirmat ministrul Justitiei.

Angajamentele de plata nu au fost respectate

Guvernul Tariceanu a emis anul trecut OUG 75/2008, aprobata si de Parlament, prin care se stabilea ca plata drepturilor salariale prevazute in titluri executorii emise pana la data aparitiei acestei ordonante sa se faca esalonat, in termen de 18 luni. Guvernul Boc a dat la randul sau OUG 225/2008, prin care se stabilea ca plata sumelor care nu fac obiectul OUG 75/2008 se face incepand cu data de 31 martie 2009. Deoarece termenul a trecut, ordonanta a fost respinsa in Senat si se pare ca va avea aceeasi soarta si in Camera Deputatilor. Esalonarea stabilita potrivit OUG 75/2008 prevedea plata datoriilor, estimate atunci la 200 de milioane de euro, in trei transe, in septembrie 2008, martie si octombrie 2009. Din prima transa s-a platit aproximativ 40%, dupa care personalul din Justitie nu a mai primit nimic. Nici OUG 225/2008 nu a fost respectata, deoarece dupa 31 martie 2009 nu s-a platit niciun leu din sporuri.

Cum s-au pierdut si recastigat sporurile

Personalul din Justitie a beneficiat de plata unor sporuri introduse in 1997 si eliminate la sfarsitul anului 2000 prin OG 83/2000, care a modificat Legea 50/1996, privind salarizarea personalului din Justitie. A fost abrogat art. 47, privind acordarea sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, iar sporul pentru vechime in munca a fost mentinut doar pentru personalul auxiliar. Dupa aceea, Guvernul Nastase a emis OUG 177/2002, in care a mentinut eliminarea acestor sporuri. Au urmat apoi cateva mii de procese, iar cei mai multi dintre magistrati si grefieri le-au castigat. Procurorul general al Romaniei a initiat in anul 2007 un recurs in interesul legii, care le-a dat castig de cauza nemultumitilor. Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat, in Decizia nr. 36/2007, ca prevederile art. 33 din Legea 50/1996 nu au fost abrogate prin OG 83/2000 si ca magistratii trebuie sa primeasca in continuare spor de vechime. In disputa a intervenit si presedintele Traian Basescu, care a trimis pe 4 mai a.c. presedintelui Curtii Constitutionale o cerere de solutionare a conflictului juridic dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, si Parlament si Guvern. Seful statului sustine ca judecatorii nu ar trebui sa-si reglementeze singuri drepturile salariale prin hotarari judecatoresti.

Restantele la sporurile de risc si suprasolicitare neuropsihica = 200 mil. euro

Cel mai consistent spor este cel de risc suprasolicitare neuropsihica - 50% din salariul brut lunar, urmat de sporul de vechime - 25% din salariul brut lunar. La acestea se adauga alte sporuri, cum ar fi de confidentialitate, de permanenta sau de calculator. Sporurile de risc si suprasolicitare neuropsihica castigate in instanta se ridica la 817.194.719 lei, adica aproape 200 de milioane de euro.