Canadienii de la Sterling resping categoric ideea lui Maracineanu si sustin ca ei nu au nevoie de autorizatii pentru ca pana in perioada invocata de oficialul ANRM au efectuat doar operatiuni de prospectiuni, care nu necesita aprobari de mediu si de constructii.

Alungarea Sterling din Marea Neagra are o miza care inseamna 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, adica un sfert din zacamintele dovedite ale Romaniei. Un act aditional aprobat in 2007 de Cabinetul Tariceanu vaduveste statul roman de venituri potentiale pentru ca a schimbat regula de impartire a productiei (45% statul, 55% operatorul, in cazul acesta Sterling), stipulata in contractul din 1992, cu cea de instituire a redeventelor petroliere (un procent din productie). Acest act, o completare la Legea petrolului din 1995, a taiat dintr-un foc venituri potentiale de peste un miliard de dolari pentru statul roman, bani care ar putea intra in vistieria Sterling. Maracineanu sustine ca nota de fundamentare a ordonantei de Guvern care contine actul aditional are o informatie falsa cum ca Sterling sta pe o punga de gaz de doar doua miliarde de metri cubi. Pe baza acestor date s-a construit motivatia renuntarii la impartirea productiei.

In realitate, afirma Maracineanu, este vorba de 50 de miliarde de metri cubi. „ANRM a furnizat informatii false, spunand ca in perimetrele concesionate de Sterling a fost evidentiata o singura structura, Doina, care nu poate fi exploatata, pentru ca are rezerve mici, de doua miliarde de metri cubi de gaze”, a spus Maracineanu. El face trimitere la Bogdan Gabudeanu, predecesorul sau in functia de sef al ANRM.

Pincipalele voci care s-au auzit pana acum impotriva canadienilor sunt Gelu Maracineanu si presedintele Comisiei de industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu.

Acestora li s-a adaugat ministrul Videanu, care vrea sa bage Romgazul in ecuatie. Din partea Sterling, apararea a fost sustinuta de vicepresedintele companiei, Stephen Birrell, cel care raspunde de Romania. Luna trecuta, acesta a fost chemat in fata comisiei prezidate de Iancu, unde a declarat ca firma pe care o reprezinta nu a fost pana la acel moment notificata de vreun fals sau de vreo lipsa de autorizatii. „Am fost acuzati ca am fi schimbat prevederile contractului, de la explorare si impartirea productiei, in exploatare si plata doar a unor redevente. Noi avem dreptul de exploatare inca de la inceput, prin contractul initial din 1992. Am mai fost acuzati ca, prin actul aditional 11 din 2007, statul a pierdut dreptul de a participa la impartirea productiei, dar statul si-a anulat singur acest drept, iar nu Sterling, prin Legea petrolului, care a introdus redeventele in locul impartirii productiei”, declara atunci Birrell.

Canadienii spun ca au trimis o scrisoare catre seful statului si catre primul-ministru, cu documente care sa demonstreze ca acuzatiile publice la adresa firmei, legate de contractul cu statul roman, nu sunt adevarate.

Desi Sterling este prezenta in Romania din 1997, an cand a preluat contractul semnat in 1992 dintre Rompetrol, companie de stat la ora aceea, si Enterprise Oil si Canadianoxy, pentru explorarea perimetrelor Midia si Pelican, scandalul a pornit in 2009 imediat dupa ce Curtea Internationala de Justitie de la Haga a dat castig de cauza Romaniei in procesul de delimitare a platoului continental al Marii Negre cu Ucraina. Un act semnat de fostul Guvern Tariceanu in ultimele zile de mandat extindea dreptul de concesiune al Sterling si pe o suprafata din perimetrul adjudecat de Romania la Haga, dar la acea ora nu se stia sentinta. Apoi s-a descoperit actul aditional din 2007, care avantaja net Sterling Resources. Deputatul Iancu si premierul Boc au acuzat pe fata fostul Guvern facandu-l vinovat de prejudicierea statului. Tariceanu a reactionat si a anuntat ca ii va da pe cei doi in judecata pentru „calomniere”, iar daunele cerute de el sunt de „un leu”.

Compania Sterling Resources, care are sediul la Calgary, este listata la Bursa din Toronto. Informatiile care apar acolo arata ca societatea are doar un singur angajat, veniturile operationale pe toate trimestrele anului 2008 sunt zero, iar valoarea de piata a companiei este de 100 de milioane de dolari. Anul trecut, canadienii au cautat un partener care sa investeasca alaturi de ei in Marea Neagra pentru ca nu reuseau sa suporte singuri costurile. Au facut demersuri la 40 de companii si li s-a alaturat Melrose Resources din Marea Neagra. Iulian Iancu a acuzat faptul ca Sterling si-a asumat un efort de 50% sub necesarul pentru o singura sonda.

Contestatarii canadienilor si ai oficialilor, care au recurs la modificarile unor acte normative in favoarea Sterling, sustin ca actul aditional atat de mult invocat din 2007 a schimbat contractul de explorare incheiat intre Sterling Resources si ANRM intr-un acord petrolier si de concesiune care presupune dreptul de exploatare al resurselor. Ca sa rezolve dilema existentei acordului petrolier sau nu, premierul Boc a ordonat in luna februarie a lui 2009 Corpului de control sa verifice legalitatea contractului dintre Sterling si ANRM. In paralel cu aceasta investigatie are loc o ancheta a DNA care cerceteaza o eventuala implicare a unui oficial al ANRM in falsul din nota de fundamentare care a estimat o rezerva de 25 de ori mai mica decat cea  preconizata azi de Agentie. Surse din piata sustin ca respectivul oficial este prezent si pe statele de plata ale Sterling Resources.

In contractul din 1992, preluat de Sterling in 1997, se prevede ca suprafata exploatata este de 7.000 de km.

Investitorul, in cazul nostru Sterling, trebuie sa execute toate operatiunile petroliere pe propriul sau risc. Statul avea dreptul, potrivit documentului, sa cumpere o parte din titeiul brut atunci cand nu mai exista suficiente resurse in tara.

Pe durata contractului, adica 30 de ani, investitorul este supus legilor impozitului pe venit, dar statul a fost de acord sa plateasca si sa descarce „cum si cand este necesar” aceste impozite pe venit in numele si din partea investitorului si sa furnizeze firmelor, in termen de 30 de zile de la data efectuarii platii, chitantele oficiale din partea Guvernului.