O dezbatere pe tema termenului de finalizare a crizei pare sa se fi infiripat in aceste zile. Cat mai dureaza? Iesim din criza in acest an? Ce inseamna pentru populatie faptul ca inflatia va fi mai mica, ne va fi mai bine?

Intrebari legitime de altfel, tinand cont ca, in ultima perioada, indicatorii economici par sa se fi stabilizat. Sa ii luam pe rand. Cursul de schimb variaza in intervalul 4,1-4,2 lei/euro. Mai mult, prima transa de bani de la Fondul Monetar International se poate constitui intr-un soi de pavaza a cotatiilor din piata valutara. Investitorii iau „decizii sentimentale” - imediat cum au intrat banii in conturile Bancii Nationale, jucatorii si-au revizuit atitudinea fata de leu si au coborat cursul de la 4,2 lei/euro la 4,12-4,14 lei/euro. Astfel, acum, asteptarile jucatorilor din piata valutara arata ca, pana la finalul acestui an, este putin probabil ca rata de schimb sa treaca de 4,3 lei/euro (poate doar pe anumite perioade scurte).

Totodata, activitatea de creditare are mari sanse sa se revigoreze in partea a doua a anului. Deja banca centrala a tras un prim semnal, reducand dobanda de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale. Si este posibil ca urmatoarele decizii sa aduca noi scaderi - unii considera ca ne putem astepta la reduceri cumulate de un punct procentual. Alaturi de o eventuala diminuare a rezervelor minime obligatorii, se contureaza un scenariu in care institutiile de credit vor alege sa finanteze mediul privat in detrimentul statului, Pentru ca acum este mult mai avantajos sa plasezi lichiditatile in titluri de stat de la care primesti un randament de peste 11%, decat sa risti finantarea unei companii private. Adica, din punctul de vedere al unei institutii de credit, raportul dintre randament si risc este mult mai bun in cazul titlurilor de stat decat in cazul mediului privat. Numai ca, prin reducerea dobanzii de politica monetara, scade si nivelul maxim la care statul se imprumuta. Spre exemplu, in scenariul reducerii ratei dobanzii de politica monetara cu inca un procent, Ministerul Finantelor Publice se va imprumuta de la sistemul bancar la o dobanda anuala de maximum 10,5%, fata de 11,5% in momentul de fata.

Un alt semnal pozitiv ar putea veni din partea preturilor. Azi, Institutul National de Statistica publica datele privind inflatia din aprilie 2009. Cele mai multe asteptari vizeaza consolidarea procesului dezinflationist. Si chiar este posibil ca, in unele luni de vara, sa asistam si la reduceri de preturi.

Totusi, langa toate aceste semnale nu se poate pune semnul egal cu iesirea din criza. Daca guvernantii o vor tine tot intr-o balba - ba nu avem nevoie de imprumut extern, ba luam bani de la FMI, ba impozitam firmele mici, ba ne gandim sa anulam noile taxe (ca doar nu au facut niciun fel de analiza sa vada care ar fi posibilele efecte) - atunci ne putem lua adio de la sansele unei reveniri rapide, ca vom fi singura economie din regiune ce va avea crestere economica in 2009.

Iar cel mai mare pericol vine din tentatia de a folosi banii imprumutati de la Comisia Europeana pentru a plati salariile si pensiile. Desigur, nu poti lasa oamenii fara venituri. Dar pretul incapacitatii de a administra veniturile bugetare va fi platit prin dobanzi timp de sapte ani!