Performantele echipelor romanesti in Cupa Challenge nu sunt foarte relevante din punct de vedere financiar sau sportiv. Ele constituie insa o etapa necesara in adoptarea modelului profesionist din vestul Europei.

Doua echipe romanesti vor disputa, in premiera, finala Cupei Challenge la handbal, la sfarsitul acestei luni. UCM Sport Resita si CS Universitatea Bucovina Suceava vor juca intr-o mansa dubla, cu trofeul pe masa, dupa ce au obtinut calificarea in fata turcilor de la Besiktas, respectiv a elvetienilor de la Bern Muri.

Desi, din punctul de vedere al imaginii, castigul este indiscutabil, din punct de vedere financiar si sportiv, nu exista avantaje deosebite. Cupa Challenge este cea de-a patra competitie organizata de Federatia Europeana de Handbal (EHF), din punct de vedere valoric. Primele trei sunt Liga Campionilor, Cupa Cupelor si Cupa EHF. Reprezentantele tarilor cu handbal masculin puternic dezvoltat - Germania, Franta sau Spania - nici nu participa in Cupa Challenge.

De altfel, acesta va fi al patrulea an in care Cupa Challenge va fi castigata de o echipa romaneasca. In 2006, trofeul a fost castigat de Steaua MFA Bucuresti, iar in 2007 si 2008 de UCM Resita. In cazul in care UCM Resita va castiga finala, trofeul va ramane definitiv in posesia clubului, potrivit regulamentului EHF.

Experienta administrativa

Petru Ghervan, director si antrenor al Universitatii Suceava, spune ca aceasta competitie este accesibila echipelor romanesti in contextul in care nivelul actual al handbalului masculin romanesc este „destul de jos”. „Valoarea nu este una extraordinar de mare. Diferenta dintre Liga Campionilor si Cupa Challenge este similara cu diferenta dintre campionatul Germaniei si campionatul Romaniei”, a declarat Ghervan. Acesta a adaugat ca performanta in Cupa Challenge este o etapa necesara pentru atingerea unor performante mai mari la nivel european, prin faptul ca jucatorii capata experienta, iar cluburile se pun la punct pe linie administrativa. In primul rand, jucatorii se obisnuiesc treptat cu un ritm de doua jocuri pe saptamana, prin programarea alternativa a celor din campionatul national cu cele europene.

Ion Zamfirescu, presedintele sectiei de handbal a clubului UCM Resita, spune ca, desi Cupa Challenge a fost infiintata pentru promovarea echipelor de handbal „din esalonul doi”, de-a lungul ultimilor ani, a intalnit cluburi care au jucat ulterior in Liga Campionilor. Acest fapt arata ca aceasta competitie este un pas pentru atingerea unor performante in celelalte competitii, mai ales in contextul strategiei nationale pentru dezvoltarea hand-balului, proiect al Federatiei Nationale.       

Taxati de EHF

La capitolul financiar, performanta in Cupa Challenge presupune cheltuieli mari, in conditiile in care EHF nu acorda niciun bonus de performanta, ci, dimpotriva, taxeaza prezenta in fiecare faza a competitiei. Programarea in fiecare tur pana in optimi, inclusiv, costa 375 de euro de echipa, in sferturi - 750 de euro, in semifinale - 1.500 de euro, iar prezenta in finala se taxeaza cu 3.000 de euro. EHF nu acorda bonusuri de performanta decat in fazele finale ale Champions League.

Grosul eforturilor financiare este legat de transportul, cazarea si alimentatia jucatorilor in deplasari, unele dintre ele foarte lungi. Pana in faza finala, UCM Resita a trecut de HRK Karlovac (Croatia), Vardar Skopje (Macedonia), Proleter Naftagas (Serbia) si Besiktas Istanbul (Turcia). Universitatea Bucovina Suceava a obtinut calificarea in urma intalnirilor cu Bologna United (Italia), Liberty Bernardo (Portugalia), UHK Krems (Austria) si BSV Bern Muri (Elvetia).   

Totusi, performantele europene ale celor doua echipe romanesti au creat premisele pentru valorificarea potentialului de marketing, in relatia cu sponsorii si televiziunile. Adrian Chebutiu, presedintele clubului UCM Resita si al grupului industrial cu acelasi nume, spune ca, pe masura ce performantele cresc, oamenii disponibili sa incheie parteneriate de imagine pot fi gasiti mai usor. Clubul Sportiv UCM Resita este o asociatie non-profit care face parte din grupul UCM Resita, alaturi de alte 14 firme, beneficiind de sprijinul financiar al acestora. O alta sursa importanta in fi- nantarea clubului este asigurata de sponsorul principal - Energy Holding, la care se adauga alti sponsori mai mici. Chebutiu nu a dorit sa faca public bugetul clubului in acest sezon, insa a spus ca acesta este la nivelul unei echipe de top din Liga a II-a de fotbal. Din estimarile „Financiarului”, este vorba despre un nivel intre 800.000 si 1 milion de euro.

Chebutiu apreciaza contributia drepturilor de televizare la bugetul clubului la maximum 1%. In cazul finalei, drepturile de televizare si spatiile de reclama din interiorul salii apartin EHF. Astfel, cluburile pot valorifica doar televizarea jocurilor din fazele de dinaintea finalei.

Ajutor de la buget

Petru Ghervan spune ca bugetul clubului Universitatea Suceava este facut in relatie cu anul calendaristic, nu cu anul competitional. In 2008, clubul a avut un buget de 1 milion de lei, iar in 2009, s-ar putea situa intre 1,2 si 1,5 milioane. Cheltuielile sunt asigurate de Primaria Suceava in proportie de 45%, Ministerul Educatiei - 30%, Consiliul Judetean Suceava - 15% si prin contracte cu companii private - 10%. Anul trecut, veniturile din sponsorizari s-au ridicat la 2-2,5 milioane de lei, obiectiv care nu poate fi atins in acest an din cauza recesiunii economice. „Anul acesta, lucrurile s-au schimbat dramatic in rau”, a afirmat Ghervan. In aceste conditii de finantare, oficialul afirma ca Universitatea Suceava este „cel mai eficient” club din Romania in ceea ce priveste raportul dintre resursele disponibile si obiectivele indeplinite. In urma cu patru ani, clubul se afla in liga secunda a Romaniei.  

Ghervan a afirmat ca a cautat sa incheie contracte de televizare a jocurilor din Cupa Challenge in ideea de a avea o buna promovare pentru sponsori, si nu de a obtine bani direct de la televiziuni. Astfel, Bucovina Suceava a acordat, fara pretentii financiare, dreptul de televizare a jocurilor din Cupa Challenge unei televiziuni locale si postului public TVR3.

Nu vor vinde jucatori

Vanzarea jucatorilor care si-au demonstrat valoarea in Cupa Challenge este o alta sursa potentiala de venit, insa nu este luata in calcul de niciunul dintre cele doua cluburi. Adrian Chebutiu spune ca un jucator bun, care poate influenta decisiv rezultatul unui joc la acest nivel, poate fi vandut unui alt club cu 50.000 de euro. Aceasta suma nu este insa „relevanta” in bugetul pe care clubul il aloca pentru performanta, cu exceptia cazului in care ar fi vorba de 10 jucatori care sa fie vanduti simultan. Astfel, UCM Resita urmareste sa-si pastreze jucatorii de valoare pentru a participa cu succes, sezonul urmator, in Cupa Cupelor sau in Cupa EHF.

Ghervan spune ca si Universitatea Suceava va urmari sa faca performante mai mari, astfel incat are nevoie de jucatori de valoare. „Nu cred ca vom vinde”, a declarat Ghervan. Singura posibilitate de a pierde jucatorii de valoare este ca acestia sa aiba oferte salariale mari de la alte cluburi si, chiar daca mai au contract cu Universitatea, sa nu se mai concentreze indeajuns. Ghervan s-a referit la faptul ca profilul clubului si al handbalului romanesc, in general, nu este orientat spre profit.

Handbalul ca produs de piata

Chebutiu crede in posibilitatea ca handbalul sa devina o industrie care sa se autosustina, bazandu-se pe traditia acestui sport in Romania. „Unul dintre obiective este sa crestem preocuparea oamenilor cu bani. Handbalul poate fi o alternativa la fotbal, e mult mai curat, mai dinamic”, a declarat Chebutiu. 

De asemenea, Ghervan spune ca handbalul romanesc poate ajunge la profesionism si la performante similare celor din Germania sau Spania in momentul in care legislatia fiscala se va schimba, astfel incat companiile private sa fie incurajate sa sponsorizeze sportul. „Vom ajunge la performante cand sistemul social si economic va functiona dupa reguli pe care altii le au de mult, cand sportul se va vinde ca un produs”, a afirmat Ghervan.