Walter Friedl, consilierul comercial al Austriei la Bucuresti, transmite un mesaj pozitiv despre evolutia companiilor austriece pe piata din Romania. Singurul element negativ foarte relevant, generat de criza mondiala, este amanarea proiectului pe care Voestalpine il avea in vedere pentru zona Constanta.  

„Financiarul”: In urma cu doua luni, ministrul federal de Finante Josph Pröll s-a referit la riscul generat de gradul mare de expunere al bancilor austriece in Romania. S-a schimbat ceva de atunci?
Walter Friedl: Nu in mod spectaculos, dar ar trebui sa incepem cu inceputul. Este un mare risc pentru bancile noastre din Romania, dar asta nu a venit de la Ministerul de Finante, ci de la cateva ziare din Austria. Acestea nu au facut diferenta intre cateva state est-europene, nestiind in ce pozitie este Romania. Deci, de la inceput, nu a fost un subiect important - daca bancile austriece au o problema in Romania. Bancile noastre sunt foarte sanatoase, fac profituri, dupa cum stiti, iar riscul de creditare pentru ele nu este mare deloc.

Domnul Pröll a transmis un mesaj privind necesitatea reducerii depozitelor obligatorii.

Da, dar asta este ceva diferit. Este una cand bancile austriece au riscuri comerciale pe piata de aici, iar altceva este daca Banca Nationala ia bani ca rezerve obligatorii din aceste credite, ceea ce costa foarte mult. Sunt doua probleme complet separate.

Dar mesajul lui Pröll a fost in sprijinul bancilor austriece de aici.

A fost in sprijinul tuturor bancilor comerciale de aici, desigur. Bancile spun doar ca ar fi foarte bine daca nu ar mai trebui sa puna banii la Banca Nationala, pentru ca acesti bani ar putea fi pompati in piata, iar asta ar fi desigur bine pentru companiile active pe aceasta piata. Bancile comerciale ar avea acces mai usor la bani.

Iar micsorarea rezervelor minime obligatorii s-a intamplat.

Da, s-a intamplat, iar bancile nu au transferat banii acasa, ci i-au pompat in sistem. Cred ca astazi situatia este mai usoara decat in ianuarie-februarie pentru cineva care vrea sa investeasca, dar nu a devenit foarte usoara. Este bine asa. Nu era deloc usor sa iei un imprumut in urma cu doi ani si nu este usor nici acum. Stim de la investitorii nostri. Avem 5.000 de companii romanesti detinute de companii austriece. Acestea investesc masiv si stim cat de greu este sa iei imprumuturi de la banci. Presupun ca totul a devenit putin mai confortabil.

Repetenti la Deutsche Bank

Si un raport recent al Deutsche Bank a atentionat despre riscul major al supraexpunerii capitalului austriac in Europa de Est. Cum comentati?
Am citit cate ceva. De asemenea, este un castigator al premiului Nobel, domnul Krugman, care a spus ca economia Austriei are probleme din cauza implicarii in Europa de Sud-Est. Cred ca ambele descrieri arata, pe de o parte, invidie, din cauza succesului Austriei pe aceasta piata, si, pe de alta parte, lipsa cunoasterii despre aceasta piata. Care este implicarea Deutsche Bank in Romania? Nu sunt angajati puternic, asa cum sunt Erste Bank, Raiffeisen sau altii, care cunosc oamenii de pe piata si au legaturi cu Guvernul. Cred ca Deutsche Bank si domnul Krugman trebuie sa-si faca temele, pentru ca am impresia ca nu stiu exact ce se intampla. Ei doar confunda Slovenia cu Turkmenistanul si cu Romania. Pentru ei, toate inseamna Europa de Est. Trebuie sa facem delimitari clare. Adica, Albania este intr-o situatie diferita fata de Romania, la fel si Ucraina. In urma cu un an, am castigat toate premiile din economia Austriei, pentru ca firmele austriece sunt atat de mult implicate aici. A fost o superdecizie ca firmele noastre sa vina pe aceste piete.

Care este situatia companiilor austriece in aceste vremuri de criza?
Noi suntem de departe cel mai mare investitor de pe piata. Cifrele spun ca Olanda este, dar cred ca angajamentul olandez se datoreaza unor avantaje legate de taxe.

Si in aceste patru luni din 2009 Austria s-a dovedit a fi un investitor foarte mare. Nu este usor sa vinzi autoturisme acum, sunt de acord. Sunt momente de criza. Dar noi avem un angajament aici pe un termen foarte lung. Daca va uitati la Schenker Austria, care a cumparat Romtrans, la Uniqa, compania de asigurari, care a cumparat Unita pentru 45 de milioane de euro, Hammerer Aluminium - cu investitia de 44 de milioane de euro, sau Petrom, care foloseste acum banii OMV - nu folosesc profiturile de pe piata pentru a investi, ci iau banii de la Viena, pentru a investi si a continua expansiunea aici.

Nu cunosc nicio companie mare din Austria care isi reduce activitatea. Chiar de curand am vorbit cu repezentantii Billa Romania, care continua expansiunea, in timp ce toti ceilalti retaileri sunt la limita. Ei se uita la cum va arata piata in urmatorii patru-cinci ani, nu la cum va fi in urmatoarele cinci luni.

Putem spune ca tendinta principala a companiilor austriece este de a continua expansiunea?
Da. Este o expansiune continua.

Sunt si cazuri de reducere a activitatii?
Sunt cateva companii, de exemplu o casa de avocatura care a devenit foarte mare datorita afacerilor din domeniul imobiliar. Ei au acum prea multi experti in domeniul imobiliar. Iar piata imobiliara este blocata pentru moment. Ar trebui sa concedieze niste avocati, dar vor sa continue cu afacerile, in sase-sapte luni cand afacerile se vor relua, si au nevoie sa-si pastreze oamenii.

Mai sunt companii, in constructii sau in vanzarea de masini. Din motive economice, acestea ar trebui sa concedieze oameni si sa se restranga putin, pentru urmatoarele sase-opt luni, dar nimeni nu vrea sa o faca, pentru ca stim cum este in Romania. Este vorba despre forta de munca. Daca pastrezi forta de munca, chiar daca nu ai prea mult de lucru pentru ei, este o decizie buna. Le recomandam sa ramana in afaceri, sa pastreze oamenii, sa incerce alte afaceri pentru a compensa.

Sunt cazuri de companii austriece care vor sa renunte la afacerile din Romania?
Niciuna. Din contra, avem cateva companii austriece care au activitati la scara mare in Spania, in Franta, in Germania. Afacerile merg atat de prost acolo incat ne suna si ne spun „Uite, acum avem timp pentru Romania”. Aveau in plan asta de mai mult timp, dar de cand au oameni disponibili, pentru ca aceste piete au cazut, se pot concentra acum pe Romania, pe Bulgaria. Inca avem misiuni comerciale cu 25-30 de companii, care vor sa-si faca intrarea pe piata din Romania.

Va referiti la faptul ca aceste companii au timp sa se ocupe si de Romania, sau ca renunta la activitatile din vestul Europei si se relocheaza in Romania?
Renunta la activitatea de acolo si se muta in Romania, pentru ca acum au capacitati libere, pentru ca situatia este atat de proasta in alte tari. Pana acum au privit ce se intampla in Romania, dar nu puteau penetra piata pentru ca erau foarte implicati in acele piete. Acum este doar o schimbare de directie. Multe companii austriece au vazut ca au o sansa mare aici, pe pietele est-europene. In China sau in alte piete care au fost considerate emergente, afacerile nu merg asa cum se asteptau.

Aveti vreo informatie despre vreo preluare iminenta pe care ar pregati-o vreo companie austriaca pe piata romaneasca?
Nu. Stim insa de cateva proiecte greenfield. Sunt preferate proiecte greenfield pentru ca au la dispozitie fondurile europene. In industria lemnului, a prelucrarii lemnului, a aluminiului. Apoi, exista aceste companii mari de distributie, de textile sau de cosmetice. Acestea vin in Romania pentru ca exista incredere, altfel nu ar veni acum.

In privinta preluarilor, sunt multe active la vanzare - pe piata bancara, a asigurarilor, in zona de retail. Tot ceea ce era anul trecut extrem de greu de cumparat, extrem de scump, acum este de vanzare. Companiile austriece de pe piata iau in calcul cateva domenii. Nu stiu detalii specifice.

Proiectul Voestalpine, amanat

Ce e nou in privinta planurilor de investitii ale companiei Voestalpine?
Stim ca este amanat. Nu este o problema a Romaniei, este o problema a pietei mondiale a otelului, a industriei navale din Asia de Est si a industriei auto din Europa.

Nu este un moment potrivit pentru siderurgie. Ideea era foarte buna la momentul in care totul era in crestere, dar, in acest moment, este amanata. Nu stim cat de mult va dura, dar daca amani un proiect de 5-7 miliarde de dolari, nu il amani pentru patru luni. Cred ca este amanat pentru ceva timp, din pacate. Ne-ar fi placut foarte mult sa fie realizat acest proiect.

Aveti semnale de la companiile austriece, in special de la cele care exporta productia realizata in Romania, despre lipsa infrastructurii?
Da. Avem doua categorii diferite. Sunt cei care sunt multumiti de problema infrastructurii - ca Strabag, Porr, Alpine, Swietelski, care pot repara. La fel si bancile, care pot finanta, sau producatorii de materiale de constructii. Apoi, avem companiile care vor sa exporte produsele pe care le fac aici. Nu vor doar sa le distribuie intre Constanta si Bucuresti, vor sa le exporte mai departe pe Coridorul IV, catre Europa. Sau pe Dunare, sau pe alte drumuri care sunt imposibil de folosit. Iar ei au motive sa se planga. Este o companie care produce componente auto - Eybl, ei au nevoie de piata europeana. Daca exportarea produselor le ia doua zile din cauza infrastructurii, este problematic. Se plang in special de drumuri. Dunarea mai este o problema, apoi sistemul feroviar, care este prea mic, nu sunt destule vagoane. Egger sau Kronospan, care au investitii foarte mari aici, isi exporta produsele catre Japonia,Arabia Saudita. De la Sebes sau de la Radauti la Constanta trebuie sa foloseasca linia ferata si nu au destule vagoane. Este o lupta mare cu CFR Marfa, sunt preturi extrem de mari, iar aceste produse se duc foarte incet. Portul Constanta este o problema din cauza sigurantei, iar aceste lucruri nu sunt bune pentru economia nationala.

Aceste companii fac lobby pe langa Guvern pe aceasta tema?
Desigur. De fiecare data cand vine un politician din Austria, cand avem oportunitatea sa discutam cu reprezentanti ai Guvernului, le spunem asta, scriem memorandumuri. Situatia se imbunatateste, dar s-ar putea misca mai repede. Nu este bine pentru companii, pentru investitori si nici pentru economia romaneasca. Acum este nevoie de exporturi, stiti asta, deficitul comercial al tarii este destul de mare. Daca germanii comanda 30.000 de Dacii, sunt sigur ca si transportul acestora ar putea fi mai usor. Sau uitati-va la Ford. Unii spun ca s-a promis o autostrada intre Craiova si Constanta si nu s-a intamplat asta. Infrastructura este o problema, dar toata lumea stie asta. Noi ne uitam mai mult la sansele pe care le avem ca sa reparam aceasta infrastructura. Noi avem o tara cu specific alpin, cu multe tunele si poduri, deci stim cum sa facem asta si avem companii specializate.

Puteti face o comparatie intre modul in care functioneaza Guvernul de larga coalitie de la Viena si cel de la Bucuresti, construit similar?
Da, desigur. Este destul de asemanator si este interesant. Mie, ca cetatean, nu-mi plac dictatorii, imi place ca doua forte sa se afle la putere, pentru ca se controleaza reciproc.

Nu-mi place concentrarea puterii in mainile unui singur partid. Nu-mi place India, cu peste 300 de partide. Este perfect sa ai doua forte diferite la guvernare si una sau doua in opozitie. Sunt un democrat, vreau sa fie opinii diferite in Guvern - trebuie sa negocieze si sa gaseasca solutiile pentru toata tara, nu doar pentru o regiune, doar pentru cei saraci, pentru cei verzi sau pentru cei galbeni. Pentru ca nu ai o tara intr-o singura culoare.

Este doar impresia mea, sau sunt foarte multe scandaluri in interiorul coalitiei din Romania?
Pot sa va povestesc despre scandalurile din Austria? (Rade - n.r.). Cat timp aveti?