Guvernul a purces pe drumul elaborarii legii unice a salarizarii in sistemul public. Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe hartie cu principiile elaborarii ca deja au aparut disensiuni. Fiecare sector spune ca este mai important decat altul. Nimanui nu-i place sa fie pus langa plutonierul adjutant principal cu studii postliceale.

Desi cel putin in teorie ar trebui sa mai reduca din diferentele salariale si sa multumeasca pe cei mai multi angajati la stat si cu salarii modeste, legea salarizarii unice a starnit multe controverse. Pe de o parte, unii bugetari par a fi mai egali decat altii si vor grile specifice de salarizare. Pe de alta parte, tot sindicatele acuza Ministerul Muncii ca nu le-a consultat atunci cand a trimis catre Guvern nota in care erau mentionate rezultatele discutiilor cu partenerii sociali si care a stat la baza elaborarii principiilor de salarizare.

„Suntem o putere in stat si trebuie sa fim tratati ca atare”, a declarat joi Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR). Aceasta a adaugat ca este de acord nu cu o lege unica a salarizarii in sistemul bugetar ci, eventual, cu o lege unitara. Salariile magistratilor nu au mai crescut in ultimii sase ani, iar de la 1 ianuarie 2008, conform unei conventii semnate de Romania cu Uniunea Europeana, salariile magistratilor ar fi trebuit sa porneasca de la 2.800 de euro, sustine presedintele AMR.

La auzul acestor argumente, cei din educatie au sarit in aer. „Cum putem sa spunem ca justitia sau sistemul sanitar, de pilda, ar trebui tratate preferential cand nu am avea nici magistrati si nici medici daca nu ar fi profesorii?”, s-a aratat indignat, la sfarsitul saptamanii trecute, Marius Nistor, presedintele executiv al Federatiei „Spiru Haret”.

Rezultatul? Toti reprezentantii salariatilor din sistemul bugetar si  Guvernul adera doar la ideea stabilirii unei legi unice pentru angajatii de la stat. Cand vine vorba sa cada de acord asupra unor criterii clare de aplicare, lucrurile se dovedesc foarte incurcate.

Avem principii

De bine, de rau, ne-au fost prezentate de catre Guvern principiile legii. Si acestea intelese doar partial chiar de fosti ministri care, in discutii televizate, faceau cu greu diferenta intre salariu si castig salarial.

Astfel, in primul rand, toate persoanele platite din fonduri publice vor beneficia de prevederile aceleiasi legi, care va fi realizata cu respectarea normelor europene.

In al doilea rand, discrepantele existente din punct de vedere al salariilor in sistemul bugetar vor fi reduse. Astfel, raportul dintre salariul de baza minim si salariul de baza maxim al persoanelor care activeaza in sistemul public va fi de 1 la 15. In prezent, acest raport a ajuns la 1 la 70 sau chiar 1 la 100. „Aceasta reglementare va da o satisfactie echitabila tuturor celor din sistem”, a spus Emil Boc.

Niciun salariu nu va fi micsorat, este principiul care a atras cel mai mult atentia. In ceea ce priveste salariile mari, Guvernul va alege intre doua optiuni. Fie castigurile celor cu salarii mari vor fi inghetate, fie vor creste foarte putin. In perioada urmatoare, cei cu remuneratii mici se pot astepta la cresteri accelerate de salariu. „Salariul minim pe economie ar trebui sa ajunga la 50% din salariul mediu in viitorii patru ani, adica odata cu aplicarea noii grile de salarizare in sistemul bugetar”, declara saptamana trecuta ministrul Muncii, Marian Sarbu, in cadrul unei emisiuni tv.  Dupa estimarile demnitarului, in urma aplicarii legii, cei cu salariul minim, care este in prezent de 600 de lei, ar putea beneficia de cresteri de pana la 1.500-1.600 lei.

„Sunt profesori si medici cu salarii sub 1.000 de lei, ca un exemplu, iar aceste categorii vor avea o crestere mai accelerata a salariilor in raport cu alte categorii din varful piramidei sociale. Nimeni nu pierde din salariul pe care il are, dar pentru a se realiza acel raport de 1 la 15, evident ca pentru unele categorii sociale cresterea va fi mica sau deloc, in timp ce pentru alte categorii sociale aflate la baza piramidei salarizarii cresterea va fi accentuata”, a spus Boc.

Insa, aceasta nu inseamna ca bugetarii cu remuneratii foarte generoase vor incasa la sfarsit de luna acelasi nivel al veniturilor. Principiul face referire numai la salariul de baza, care reprezenta in majoritatea cazurilor doar un procent destul de mic din banii pe care bugetarul ii primeste lunar pe card. De altfel, multe sporuri care completau veniturile au fost deja eliminate, iar altele au fost micsorate.

Din reglementarile propuse de Executivul de la Bucuresti nu lipsesc nici cele care vor sa duca la evitarea excedentului de sporuri, care duceau la castiguri de pana la 100.000 de lei pe an. Poate ca, astfel, sefii de portofolii nu vor mai spune precum fostul ministru al Muncii ca nu au avut ce sa faca si ca a trebuit sa semneze pentru acordarea de sporuri ca sa nu-si puna angajatii in cap.  

Pe de alta parte, salariul de baza va fi principala sursa de venit, iar multe sporuri vor fi insa incluse in salariu. Sporurile salariale nu vor mai reprezenta mai mult de 30% din veniturile lunare si unele dintre acestea vor fi incluse in salariul de baza. „Dorim sa dam posibilitatea acolo unde este nevoie in sistem ca alte sporuri decat cele cuprinse in salariul de baza sa existe, dar in limita a 30%”, a declarat Emil Boc.

Motivatii de tot felul

De unde au rasarit aceste principii se pare ca este un mister. Un raspuns ar fi, la prima vedere, nota trimisa de Ministerul Muncii catre Guvern, in care era consemnat rezultatul discutiilor cu partenerii sociali. Insa aici apare problema. Sindicatele, care au luat parte la convorbiri, spun ca nu s-a ajuns la nicio concluzie, iar discutiile au fost sterile.

Motivul a fost ca unele ministere nu au trimis nomenclatorul de functii. Ministerul Justitiei spune ca doreste elaborarea unei legi proprii de salarizare care sa fie eventual abrogata dupa elaborarea legii salarizarii unitare. Reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor nu a propus solutii de echivalare sau ierarhizare a functiilor, invocand faptul ca nu are decat mandat de observator si nu este abilitat sa se pronunte referitor la elaborarea acestui proiect de lege. Iar Ministerul Afacerilor Externe nu a propus solutii de echivalare si ierarhizare invocand incompatibilitatea sistemului propriu cu alte sisteme de salarizare.

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) spune ca secretarul de stat Valentin Mocanu a mintit atunci cand a informat Executivul ca sindicatele sunt de acord cu deznodamantul discutiilor legate de legea unica. In acelasi timp, presedintele Pro Just - federatia sindicala a personalului din Justitie, Raducu Petcu, are o pozitie similara. „Pe noi nu ne-a chemat nimeni la consultari la Guvern, nici nu ne-a intrebat ceva apropo de legea unica si criteriile sau principiile care au tot aparut prin presa”, ne-a declarat acesta.

Echivalarea functiilor -punctul critic

Lista functiilor care se pare ca vor fi echivalate a dus la o lupta a orgoliilor. Acest lucru a fost recunoscut chiar de unii reprezentanti ai salariatilor din sistemul bugetar. Angajatii din invatamant au calificat drept inacceptabil exemplul prin care s-a asezat pe aceeasi pozitie ierarhica celebrul, de acum, plutonier adjutant cu profesorul de liceu gradul 1 si cu 10 ani vechime in sistem. Tot in aceeasi categorie sunt incluse si functiile de sublocotenent, expert vamal principal, preot de parohie, farmacist, consilier juridic principal sau auditor principal. Potrivit informatiilor facute publice de Ministerul Apararii, un plutonier adjutant cu studii postliceale, respectiv un maistru militar cu acelasi grad de pregatire, au un venit lunar net cuprins intre 1.457 si 1.732 de lei si o medie a sporurilor, in 2008, intre 539 si 641 de lei.

Pe de alta parte, pozitia de referent superior in minister va fi echivalata cu cea de secretar de scoala pedagog, statistician medical sau laborant.

Potrivit ultimelor date publicate de Institutul National de Statistica, salariul mediu brut in administratia publica si aparare a fost in martie de 3.315 lei, iar cel net de 2.371, in crestere cu 18% fata de prima luna a acestui an. In invatamant s-a inregistrat un salariu mediu net de 1.771 de lei, iar la sanatate si asistenta sociala acesta a fost de 1.393 de lei, in scadere cu 3,4% fata de inceputul anului.

Medicul primar de clinica ar urma sa fie pe aceeasi treapta de salarizare cu functia de conferentiar universitar, capitan, consilier superior in minister.

Raspunsul oficialilor de la Bucuresti la intrebarea „cum se face aceasta clasificare” este „dupa principiul european”. „Este vorba despre ierarhizarea in functie de sistemul european de salarizare, precum si de sistemul de echivalare a functiilor in grilele de salarizare ca in statele UE. Cum este in Germania, Marea Britanie, Spania sau Italia asa va fi si in Romania”, spune vicepremierul Dan Nica.

Legi unice pentru fiecare sistem

Intotdeauna cel aflat pe o anumita pozitie se va uita sa vada cine mai este pe aceeasi treapta cu el si se va simti nedreptatit, spun specialistii. O varianta de a pune ordine in salariile din sectorul bugetar este cea inaintata de presedintele executiv al Pro Just. Potrivit acestuia, tot in state europene, precum Franta, nu sunt pusi in aceeasi oala toti bugetarii, indiferent de sector. „Se poate opta pentru elaborarea unor legi unice specifice pentru fiecare sistem: pentru invatamant, justitie, sanatate, de pilda. Pentru ca este drept ca nu poti compara activitatea unui profesor cu cea a unui magistrat sau cu a unui capitan din armata”, spune Raducu Petcu. „Fiecare pozitie are importanta ei si specificul ei, iar o comparatie se poate face numai in interiorul aceluiasi sector”, a adaugat acesta.