Adriana Popa, presedintele OPCSB, spune ca fenomenul spalarii banilor este dominat de evaziunea fiscala, care va creste din cauza crizei financiare.

In privinta finantarii terorismului, Romania este doar o tara „prin care se tranziteaza niste conturi”. Adriana Popa spune, intr-un interviu pentru „Financiarul”,
ca prin comert se spala cei mai multi bani si ca piata imobiliara este foarte sensibila la acest fenomen.

„Financiarul”: Unde se situeaza Romania in fenomenul spalarii banilor?
Adriana Popa: Nu se poate sa existe o departajare intre interior si exterior, fenomenul are conotatii transnationale. Recent, a aparut o lista a paradisurilor fiscale si Romania nu se afla nici pe lista neagra, nici pe lista gri in ceea ce priveste implementarea din punctul de vedere al legislatiei, astfel incat sa poata fi evitate niste fluxuri financiare neconforme. Deci Romania, din punctul de vedere al legislatiei pe care o are, este OK.

Din ce motive se spala bani in Romania?
In cea mai mare parte, peste 70%, este vorba de evaziune fiscala. Avand in vedere criza financiara, si intotdeauna cand exista criza financiara tendinta evazionista este mai mare, se constata o tendinta in crestere de a face lucrurile astfel incat sa fie evitata plata obligatiilor la buget.

In ceea ce priveste restul de 30%...
In primul rand, spalarea de bani trebuie sa aiba la baza o infractiune predicat, adica o infractiune generatoare de spalare de bani. Cum ar fi inselaciunea, traficul de droguri, traficul de fiinte umane si, mai nou, infractiunile prin internet. Aceste infractiuni stau, practic, la baza disimularii si a dorintei de a da o conotatie licita banilor proveniti din activitati ilicite. De altfel, aceasta este si definitia succinta a spalarii banilor.

Cum este afectata Romania de operatiunile de spalare de bani?
Activitatea de spalare a banilor are conotatii transfrontaliere, nu se mai poate spune ca in tara asta se spala bani si in tara asta nu se spala. Prin liberalizarea contului de capital, printr-o deschidere foarte mare a Romaniei, ca membru al UE, bineinteles ca aceste fluxuri financiare nu mai au granite. Numai ca aceste fluxuri financiare, chiar daca nu mai au granite, trebuie sa se desfasoare intr-un cadru legislativ corect, aceasta este problema. Peste tot exista tendinta aceasta si peste tot statele respective isi iau masurile necesare, pentru ca este mai usor sa previi decat sa combati. In acest sens, politica Oficiului este de a face o campanie intensa de prevenire, in primul rand la entitatile raportoare. Pentru asta facem foarte multe seminare la cererea entitatilor raportoare, dar si noi solicitam organizarea lor pe anumite segmente economice vulnerabile, pentru constientizare si pentru a-si lua masurile necesare pentru diminuarea acestui fenomen.

In ce fel se scot bani din tara?
Prin comert, este vorba despre relatiile comerciale pe care societatile comerciale din Romania le au cu paradisurile fiscale. Paradisurile fiscale sunt, practic, zone vulnerabile la spalarea de bani. Pentru ca, prin paradisurile fiscale, nu este o noutate, intra foarte multe fluxuri de bani. In momentul in care o firma se inregistreaza intr-un paradis fiscal, ii trebuie foarte putine documente.

Care sunt principalele metode prin care se spala bani?
Prin activitati de comert, prin imprumuturi. Sunt situatii in care anumite persoane nu-si pot justifica sumele foarte mari pe care le au, in conditiile in care nu-si justifica prin activitatea pe care o au, prin activitatea firmelor lor, o cifra de afaceri corespunzatoare banilor care se ruleaza. Si ridica niste suspiciuni.

Cum se sesizeaza Oficiul?
Exista trei niveluri de suspiciune. Primul este nivelul de suspiciune al entitatii raportoare, care constata ca un client desfasoara o activitate care se incadreaza mai putin in uzantele economice si o raporteaza Oficiului. Oficiul analizeaza fluxurile financiare, bazele proprii de date, cerand informatii suplimentare institutiilor cu care avem protocol sau institutiilor care ne pot furniza informatii pentru o finalizare a unui circuit financiar. A treia etapa tine de suspiciunea temeinica. Analistul financiar inainteaza plenului Oficiului raportul, iar in cazul in care majoritatea voteaza pentru a fi trimis la Parchet, asta inseamna ca sinteza respectiva indeplineste toate conditiile pentru a avea indicii temeinice. Dupa aceea se trimite catre organul de urmarire penala, catre DIICOT sau DNA.

Cate dintre aceste indicii se confirma?
Nu as putea sa va spun in momentul de fata, pentru ca aceasta este o problema a Parchetului. Dar indiciile se confirma in rechizitorii. Anul trecut au fost 21 de rechizitorii. De la mine pot sa plece foarte multe sesizari privind o persoana, dar la Parchet acestea sunt conexate. Nu putem pune egal intre ceea ce pleaca de aici si ceea ce se materializeaza la Parchet. Pot fi doua, trei sesizari, dar pot fi si 50-60 de sesizari referitoare la o persoana intr-un rechizitoriu.

Cine sesizeaza Oficiul?
In cursul anului trecut au fost peste 2.300 de rapoarte de tranzactii supecte, iar in mare parte acestea au venit de la institutiile de credit. De asemenea, am primit sesizari de la entitati specializate in transfer de fonduri, mai putin de la agentii imobiliare, de la avocati sau de la  fundatii. Sunt discrepante mari intre ceea ce trimit bancile, peste 1.500 de rapoarte, si ceilalti care ne-au raportat. Mai avem tranzactii suspecte ca urmare a unor sesizari de la Garda Financiara, Banca Nationala, Ministerul Finantelor. Totodata, potrivit situatiei rapoartelor de tranzactii suspecte,  avem solicitari chiar de la organele de urmarire penala, de la Ministerul Public, peste 100, sau de la Ministerul Administratiei si Internelor.

Cat de sensibila este piata imobiliara la spalarea de bani?
Piata imobiliara, peste tot in lume, este o piata foarte sensibila la acest fenomen. Este usor a disimula, a avea o sursa financiara ilicita. Noi incercam si avem o colaborare cu asociatiile imobiliare, incercam o constientizare a celor ce opereaza pe aceasta piata de a-si lua masuri. Eu nu spun ca agentia imobiliara spala bani, ci este expusa la spalarea de bani, prin utilizarea ca mijloc in acest fenomen. Si atunci agentia trebuie sa isi ia masuri asiguratorii prevazute de legislatia secundara. In functie de interesele celor implicati in tranzactie, aceasta este ori supraevaluata, ori subevaluata, e foarte imobila din punctul acesta de vedere. Aici avem o colaborare foarte buna cu Uniunea Nationala a Notarilor, pentru ca orice tranzactie se face la notar, care ne raporteaza noua tranzactiile in numerar, dar aceasta nu inseamna ca este vorba de spalare de bani, inseamna tranzactie de numerar.

Cum este cooperarea cu celelalte institutii?
Noi cooperam extraordinar de bine atat cu autoritatile de supraveghere, Banca Nationala, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

De asemenea, colaboram foarte bine si cu beneficiarii informatiilor noastre, respectiv Parchetul si, bineinteles, cu Politia si cu structurile speciale, pentru ca informatiile cateodata sunt sensibile. Iar daca exista suspiciuni, iar aceste suspiciuni se concretizeaza, din punctul nostru de vedere, in indicii temeinice referitor la finantare de terorism, conform legii, informatia, pe langa Parchet, se transmite si SRI, cu care colaboram foarte bine.

Ce rol are Romania in finantarea terorismului?
Nu suntem o tara de finalitate, suntem o tara de tranzit. Se tranziteaza niste conturi pe aici ca sa se piarda urma. Din 2005, fenomenul este constant. Dar asta nu inseamna ca institutiile statului nu isi iau masuri asiguratorii.

Cum a evoluat fenomenul de spalare a banilor?
Exista o crestere, dar trebuie sa privim conjunctural. In momentul de fata, pe fundalul unei crize financiare, este si normal ca tendinta de evaziune, care sta la baza celei mai mari parti a rapoartelor de tranzactii suspecte, sa creasca.

Ce este ONPCSB?
Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, denumirea nationala, este un FIU, Financial Inteligence Unit, o institutie care se regaseste pe tot mapamondul. Fiecare tara democratica are un FIU. FIU-rile analizeaza informatii financiare, punand la dispozitia organului de urmarire penala circuite financiare atipice despre care au indicii temeinice de spalare a banilor si, mai nou, dupa 2005, de finantare a terorismului. Oficiul este membru al grupului Egmont. Grupul este asociatia internationala a tuturor FIU-urilor, care se intruneste in plenara sefilor de FIU. In cursul anului sunt intalniri in cadrul grupurilor de lucru, stabilindu-se strategii generale ale FIU-rilor si politici comune pe care fiecare FIU trebuie sa le adopte  pentru fenomenul de spalare a banilor sau de finantare a terorismului. Pana in prezent noi avem incheiate memorandumuri de intelegere pentru schimb de informatii cu unitati similare din alte 44 de state.

Cine este Adriana Luminita Popa

•  s-a nascut pe 23 septembrie 1955, la Bucuresti

•  a absolvit in 1979 Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii „A. I. Cuza” din Iasi

•  1979 – 1982 - economist stagiar la intreprinderea Colorom, Codlea, judetul Brasov

•  1982 – 1991 - economist principal la Faur Bucuresti

•  1991 - 1995 - economist in cadrul Oficiului Control Devize al BNR

•  1995 -1999 - sef serviciu in cadrul Directiei de Reglementare si Autorizare a Operatiunilor Valutare din BNR

•  1999 – 2000 - consilier bancar in cadrul Directiei Politici Financiar-Bancare din BNR

•  2000 – 2005 - consilier bancar la Directia Supraveghere din BNR

•  2005 – 2006 - membru in plenul ONPCSB, ca reprezentant al BNR din 2006 pana in prezent - presedinte al ONPCSB