Criza economica mondiala aduce o noua perspectiva asupra organizarii marilor evenimente sportive. Profitul nu mai este garantat, iar candidatura de „cacealma” poate aduce beneficii de imagine foarte mari.

Tarile care organizeaza Jocurile Olimpice (JO) beneficiaza de cresteri ale exporturilor de 30%, insa de un avantaj similar au parte si cele care pierd competitia si care, in plus, nu sunt nevoite sa cheltuiasca miliarde de euro pe infrastructura sportiva. Aceasta este concluzia lui Andrew Rose, de la Haas School of Business - Universitatea California, si a lui Mark Spiegel, de la Rezerva Federala din San Francisco, citati de cotidianul britanic „The Guardian”. Folosind un model statistic, cei doi autori sugereaza ca, prin simpla depunere a unei candidaturi pentru organizarea JO, guvernele transmit un „semnal al politicilor costisitoare”. Astfel, intreaga lume afla ca sunt pregatite si deschise pentru afaceri.

Beijingul a castigat organizarea Olimpiadei in 2001, imediat inainte de acceptarea Chinei in Organizarea Mondiala a Comertului. Barcelona a castigat organizarea Olimpiadei din 1992 in 1986, anul aderarii la Comunitatea Europeana. De asemenea, Olimpiada de la Tokyo, din 1964, a avut loc in aceeasi perioada cu aderarea Japoniei la Fondul Monetar International.

Un element nou este ca organizarea Olimpiadei nu mai asigura profit, prin definitie, iar primele semnale vin din Marea Britanie, care pregateste Jocurile de Vara din 2012. „Potrivit modelului nostru, competitorii pentru Olimpiade vor regreta, in momentul in care chiar vor castiga. Asta este o concluzie valabila pana acum pentru datele din Marea Britanie”, a spus Rose.

Patru candidati pentru 2016

In prezent, este in plina desfasurare competitia pentru organizarea JO de vara din 2016. Cele patru orase concurente sunt Chicago, Madrid, Rio de Janeiro si Tokio.

Fiecare anunta fel de fel de sume, avand grija sa nu para nici lipsit de finantare, dar nici risipitor cu banul public. Londra s-a obisnuit deja sa rectifice bugetul pentru JO 2012 in sens crescator. Bugetul initial a fost anuntat la 3,4 miliarde de lire sterline, iar anul trecut a fost urcat la 9,3 miliarde de lire. Un alt exemplu clar de incertitudine financiara este Atena, care a organizat JO din 2004. Desi au anuntat initial un buget de 2,4 miliarde de dolari, costurile totale suportate de greci au ajuns la noua miliarde de dolari.

Reprezentantii Comitetului International Olimpic (CIO) sunt in plin proces de analiza, urmand ca decizia finala sa fie luata la Copenhaga, pe 2 octombrie.

Nume mari pentru Chicago

Delegatia CIO a vizitat saptamana trecuta orasul american Chicago, a carui candidatura este sustinuta de Nadia Comaneci, Michael Jordan, Oprah Winfrey si Barack Obama. Chicago a fost considerat de la inceput drept favorit, apoi a cazut mult ca imagine, iar acum sunt sanse sa-si recapete statutul de favorit. Potrivit agentiei Associated Press, unul dintre elementele care au impresionat-o pe marocanca Nawal El Moutawakel, sefa Comisiei de evaluare, a fost prezenta majoritatii arenelor si salilor de sport in centrul orasului, la mica distanta de parcuri si muzee.

„CIO a avut o multime de experiente nefericite cu programele autobuzelor. Cand trebuie sa-si apere optiunea in fata colegilor, membrilor Comisiei de evaluare le place sa spuna «E la doua minute de mers pe jos»”, spune A.D. Frazier, cel care a condus organizarea JO de la Atlanta, din 1996.

Organizatorii se bazeaza si pe sprijinul lui Barack Obama, fost senator de Chicago si actual presedinte al SUA. Intr-un mesaj video, acesta a transmis ca Guvernul federal sprijina aceasta candidatura si va face totul pentru a o vedea castigatoare. Reprezentantii celorlalti trei candidati se tem de influenta internationala a lui Obama, insa problema finantarilor se pune tot mai acut. Costurile estimate pentru Chicago sunt de 4,8 miliarde de dolari, fapt care nu suna bine intr-o perioada de criza. Mai mult, investitiile necesare in infrastructura urbana ar duce costurile inspre opt miliarde de dolari. In plus, Chicago este singurul proiect din cele patru care nu beneficiaza de garantii de stat pentru investitiile care ar urma sa fie facute.

Oficialul CIO a avut o impresie buna despre Chicago, insa nu a putut spune mai mult decat ca orasul american ramane in competitie.

Tokyo promite stabilitate

Comisia condusa de Nawal El Moutawakel a fost primita ieri la Tokyo de premierul japonez Taro Aso, care a evidentiat punctul forte pe care se bazeaza: puterea financiara. Aso, care a reprezentat Japonia la tir cu pistolul, la JO de la Montreal - 1976, a afirmat ca Tokyo merita sa fie favorit pentru 2016. „Voi incepe cu un angajament clar al Guvernului Japoniei. Tot ceea ce trebuie facut va fi facut. Tot ceea ce trebuie construit va fi construit. Tot ceea ce trebuie finantat va fi finantat”, a afirmat Aso.  

Finantatorii proiectului insista ca Japonia este cel mai bine plasata in randul statelor cu sanse sa scape primele de criza economica si poate organiza o Olimpiada fara pierderi.

Tokyo se bazeaza pe un fond de rezerva de patru miliarde de dolari si pe nivelul foarte ridicat al infrastructurii de transport si hoteliere. „Tokyo este unul dintre cele mai avansate orase din lume in privinta sportului, mediului si al sigurantei publice, a spus Aso.

Madrid si Rio, la rand

In asteptarea comisiei, Madridul si Rio isi continua politica de lobby. Madridul a anuntat un buget de infrastructura de 2,5 miliarde de dolari, caracterizat drept unul dintre cele mai mici din istorie. Capitala Spaniei are deja 77% dintre stadioanele si salile necesare gata construite sau in stadiu de constructie. Tocmai pe acest aspect se si bazeaza campania spaniolilor.

In schimb, socialistul Lula da Silva, presedintele Braziliei, pune o amprenta politica si ideologica pe procesul de selectie, sustinand ca tarile sarace au tot atatea drepturi de a organiza mari evenimente sportive ca si cele bogate. El si-a sustinut cauza la Summitul G20 de la Londra, desfasurat la inceputul acestei luni. Pentru Lula, organizarea JO este un element de evidentiere a profilului geo-politic al Braziliei. „Nu suntem o republica bananiera. Brazilia are una dintre cele mai sanatoase economii, fapt de care multe state europene nu se pot bucura. Sper ca acest lucru va fi luat in considerare de comunitatea internationala”, a spus Lula da Silva, intr-un interviu pentru „The Times”.

Brazilia are, in prezent, a opta economie din lume, in pofida saraciei populatiei, iar in 2016 se previzioneaza ca va fi a cincea economie. Acordarea dreptului de organizare pentru Rio de Janeiro ar reprezenta o premiera pentru America de Sud si ar da un nou impuls industriei sportive, mai ales ca Olimpiada din 2016 se va lega de Cupa Mondiala la Fotbal din 2014, eveniment care a fost deja atribuit Braziliei.

Samba pe Copacabana

Presa britanica a comentat ca vederile socialiste ale lui Lula da Silva nu sunt la locul lor intr-o lume des criticata pentru elitism - miscarea olimpica. Presedintele brazilian a pus criza economica pe seama celor „albi si cu ochi albastri” si a subliniat ca victimele exceselor corporatiilor din Occident nu trebuie sa fie africanii, indienii sau latino-americanii.

Lula da Silva vede organizarea JO in Brazilia drept un simbol al transferarii ponderii politice inspre tarile emergente. „Olimpiadele nu ar trebui sa fie privilegiul lumii dezvoltate. Africa de Sud merita sa organizeze Cupa Mondiala din 2010, este o oportunitate de a imbunatati standardul de viata al populatiei unei tari. Stim ca Jocurile au transformat Barcelona si vrem sa facem la fel in Brazilia. In afara de medaliile de aur, vom obtine beneficiile dezvoltarii urbane. Trebuie sa facem miscarea olimpica mondiala sa vada ca America de Sud are dreptul de a gazdui Jocurile”, a spus Lula.

Bugetul alocat pentru Rio de Janeiro, inclusiv pentru infrastructura sportiva si de transport care va fi folosita si la Cupa Mondiala, se ridica la 14,4 miliarde de dolari. Bugetul alocat de Londra pentru Olimpiada din 2012 este de 13,6 miliarde de dolari.

Brazilienii vor sa profite de peisajele spectaculoase si sa organizeze o Olimpiada special pentru televiziuni: volei pe plaja la Copacabana, fotbal pe stadionul Maracana, tir cu arcul pe Sambrodromo - locul de desfasurare a Carnavalului anual si canotaj la umbra statuii lui Iisus Christos.

„Experienta Chinei a fost una bogata, dar noi avem mai putina poluare. Vrem sa aratam Rio asa cum este. Geografia este un dar natural. Nu avem nevoie de cosmetice. Rio este deja minunat”, se lauda presedintele Braziliei.

Cele mai mari temeri ale Comisiei de evaluare sunt siguranta si prezenta in apropiere a celebrelor favelas - zone cu grad foarte mare de infractionalitate.

„Putem sa dam public garantii de siguranta. Nu avem atacuri teroriste in Brazilia. Avem bande de traficanti de droguri, ceea ce este normal pentru o tara care a fost saracita”, a mai spus Lula da Silva.