catre subsidiarele din Romania. In plus, trebuie sa tinem cont si de oportunitatile care exista: lipsa infrastructurii, cererea continua pentru locuinte si pentru consum, un volum de credite neperformante mai redus si un volum de credite la persoanele fizice, care pot crea probleme, destul de scazut in comparatie cu ceea ce exista in alte tari. Toate acestea ne dau imaginea unei perspective nu chiar atat de negre precum apare in diverse analize atat din tara, cat si din strainatate. Din punctul acesta de vedere, eu sunt optimist ca anul 2009, desi greu, va fi si anul in care vor redemara o serie intreaga de activitati in cadrul carora sistemul bancar va trebui sa se reangajeze in finantarea proiectelor din Romania.

Aici as face o paranteza si as spune ca exista diferentieri mari intre modul in care activeaza unele banci in Romania, la extreme.  Si o sa ma refer la una dintre aceste extreme. Este vorba de CEC Bank care continua sa deruleze activitatea de creditare. In lunile decembrie, ianuarie si februarie, care nu sunt cele mai faste luni ale unui an din acest punct de vedere, noi am reusit sa crestem soldul creditelor pentru companii cu 20%, o performanta foarte buna. De asemenea, pe fondurile structurale avem o activitate foarte intensa si lucrurile acestea nu fac altceva decat sa demonstreze ca exista oportunitati pe care le vom aborda si in continuare.

Sute de beneficiari ai fondurilor europene

Care vor fi motoarele dezvoltarii CEC Bank in acest an?
Motoarele dezvoltarii vor fi cele legate de creditarea IMM-urilor, agriculturii si administratiei publice locale, activitate pe care noi am inceput-o din fericire inca din 2008 si pe care o putem continua si in acest an. Daca ne referim la agricultura, avem cateva sute de beneficiari ai subventiilor la hectar pe care le primesc cei care dispun de teren sau cei care l-au inchiriat. Noi creditam pana cand ei primesc aceste sume de la Uniunea Europeana. De asemenea, ne bazam pe IMM-urile care au solicitat imprumuturi de la noi, atat finantari directe, cat si finantari care au in spate credite din fonduri europene. In primele trei luni au fost utilizate credite de aproximativ 1.700 de milioane de lei, adica peste 400 de milioane de euro.

Cum se pozitioneaza CEC Bank fata de competitia dobanzilor la depozite?
Noi ne-am delimitat putin de aceasta competitie. Este o delimitare normala, in conditiile in care CEC Bank este printre putinele banci care au inca un raport credite/depozite subunitar, de 0,72. Deci avem inca resurse din depozitele atrase si, in aceste conditii, nu am luat parte la aceasta competitie a dobanzilor inalte. Cu toate acestea, la un moment dat, trebuie sa te aliniezi pentru ca sunt reguli ale pietei pe care trebuie sa le respecti. Altfel, piata ne va penaliza imediat, daca nu ii respectam regulile. In acest moment, dobanzile noastre la depozite sunt, in unele cazuri, in jur de 12%-13% la leu - si ma refer la moneda autohtona pentru ca noi suntem in general o banca de lei. Acest lucru ne permite sa oferim credite cu dobanzi foarte atractive. Creditul pentru persoanele fizice se acorda cu dobanda pornind de la 10,45% si cu DAE de maximum 15%, in functie de termen si de suma. Iar la persoanele juridice plecam de la 11,75%, la care se adauga o marja de maximum 5%, in functie de gradul de risc pe care ni-l asumam, de bonitatea clientului.

In 2008, ritmul lunar de crestere a depozitelor a fost 1%-2%. In octombrie, insa, acesta a inregistrat brusc un avans de 8%. Care a fost cauza?
Este simplu. A aratat increderea in CEC. Pentru ca daca faceti o comparatie intre evolutia depozitelor in sistemul bancar si cea a depozitelor CEC observati ca, practic, in acea perioada noi am preluat economiile. Daca ma intrebati de ce nu a continuat si in noiembrie, acest lucru s-a intamplat pentru ca bancile au inceput sa acorde dobanzi foarte inalte, iar noi am ramas la procentele anterioare. Mai mult, aceasta perioada a coincis si cu faptul ca in luna noiembrie au fost facute platile pentru Dacii. Expectatia noastra era sa ramana mai multi bani in depozite. Este adevarat, au ramas mai mult de jumatate in banca, dar am avut totusi surpriza mai putin placuta ca oamenii si-au cerut banii pentru ca deja ii consumasera. Se imprumutasera deja de la alte banci in contul acestor bani.

Daca ne referim la evolutia soldului creditelor, puteti observa ca in timp ce bancile au lasat garda jos, noi am continuat creditarea. Permanent ne-am urmarit obiectivul de a deveni o banca competitiva, iar din aprilie 2008 am reusit sa crestem si pe acest segment mai repede decat media sistemului bancar.   

Provizioane mai aproape de standardele internationale

Cum sunt ajutate bancile de modificarile aduse modului de constituire a provizioanelor?
N-as spune ca este un ajutor. As spune ca este o realitate. Vreau sa va spun ca sistemul actual de provizionare este un sistem destul de administrativ, care nu se apropie de standardele internationale de contabilitate. Regulile internationale spun ca banca poate sa aprecieze in ce masura exista riscul ca un credit care este in suferinta sa devina neperformant si in ce masura este posibil sa ramai fara bani. Sa presupunem ca avem un credit de 100.000 de euro dat unui client, iar acesta a pus in garantie un hotel mare din centrul Bucurestiului. Potrivit standardelor romanesti de contabilitate, in cazul in care clientul, cu un credit de 100.000 de euro, are de rambursat o datorie de doi euro, pe care nu a platit-o timp de 90 de zile la banca, aceasta este obligata, in acel moment, sa provizioneze intreaga suma de 100.000 de euro si, practic, sa inceapa executarea silita a acelui imobil, executare care poate dura o zi, doua sau chiar si doi ani. Pe standardele internationale de contabilitate nu trebuie sa faci provizioane pentru ca poti demonstra ca acel hotel are o valoare nu de 100.000 de euro, ci de 20 de milioane de euro. Si daca ai o asemenea evaluare, poti sa spui ca oricand poti sa vinzi imobilul acela. Pe standardele romanesti nu poti. Practic, provizioanele inseamna slabirea bancii, pentru ca ele se scad din fondurile proprii si atunci nu mai ai putere sa dai credite. In aceste conditii, ARB a facut o propunere Bancii Nationale de modificare a modului de constituire a provizioanelor, iar BNR a transformat-o in proiect. Ca atare,  in situatie de criza, in situatie de piata inchisa in care nu se pot face tranzactii, vom putea face provizionare mai aproape de standardele internationale.

Ce probleme ale sistemului bancar ati mai prezentat la intalnirea cu presedintele Traian Basescu?
La intalnirea dintre BNR, presedintele Traian Basescu si primele 10 banci din sistem am ridicat si o problema legata de Ordonanta privind protectia consumatorului. Intr-un exces de zel, Ordonanta a fost promovata in Parlament fara acordul nostru total. In text se mentioneaza ca daca banca vrea sa modifice contractul, adica acele parti din contract pe care are voie sa le modifice, si daca in 15 zile clientul nu raspunde, acest lucru nu se considera acceptare tacita. Cum legea il apara, atunci banca nu mai poate sa faca nimic. Suntem pusi astfel intr-o situatie de deadlock. Adica nu te mai poti misca. Am ridicat aceasta problema presedintelui, iar acesta ne-a promis ca, atunci cand legile vor veni la promulgare, se va interesa daca sunt prinse si aceste solicitari. Oricum, noi am facut interventiile necesare in Parlament, pentru a fi consultati. 

Primii mediatori bancari, din aprilie

Institutia Mediatorului Bancar, initiativa Asociatiei Romane a Bancilor, este cu un pas mai aproape de realizare. Primii mediatori bancari vor absolvi cursurile de specialitate organizate de IBR in curand. „Noi estimam ca in aprilie-mai vom putea angaja primii calificati in acest domeniu”, considera presedintele CEC Bank. Acesta mai spune ca in ceea ce priveste un alt proiect sustinut de ARB, baza de date privind creditele cu ipoteci, dezvoltarea sa tehnica a fost preluata de Transfond.