„Opt ani ajung“, a spus Straton, care a explicat ca nu va mai candida, pentru a avea mai mult timp pentru firmele pe care le conduce. Oficialul federal si-a exprimat speranta ca functia de presedinte va ramane una neremunerata, exercitata pe baza de „voluntariat“. Straton a venit la conducerea FRR in 2001, in echipa lui Octavian Morariu. Ulterior, Morariu a preluat conducerea Autoritatii Nationale pentru Sport. Straton a preluat functia de presedinte delegat pentru doi ani si jumatate, iar din 2005 a exercitat un mandat de presedinte complet.

Pana in aceasta saptamana, nu si-a depus candidatura decat Petrache. Depunerea candidaturilor se poate face pana pe 18 martie, iar programele trebuie prezentate pana pe 23 martie.

Alin Petrache spune ca programul de dezvoltare a rugby-ului pe care il propune se bazeaza pe un management uman si financiar mai bun, de la varful Federatiei. Principalele elemente propuse de Petrache se refera la revigorarea rugby-ului juvenil, la cresterea activitatilor de marketing, la performantele echipei nationale si la intarirea competitiei nationale. „Voi derula o campanie foarte agresiva de atragere a sponsorilor, pentru ca s-au pierdut cateva contracte“, a spus Petrache. Acesta s-a referit la decizia unor firme ca Phizer, Carrefour si Citroën de a nu prelungi contractele cu FRR.

Petrache nu a detaliat strategia pe care o propune pentru imbunatatirea situatiei financiare si nici sumele pe care vrea sa le atraga, aceste amanunte urmand a fi cuprinse in programul pe care il va depune la Federatie. „In principiu, atragem sponsorii mergand la ei“, a spus Petrache.

George Straton spune ca, din punct de vedere economic, s-a inregistrat un progres evident in cei opt ani in care s-a aflat la conducerea FRR sau in echipa de conducere. Bugetul FRR in 2001 s-a ridicat la 400.000 de euro, iar in 2008, la 2,8 milioane. Structura bugetului este formata din subventiile primite de la International Rugby Board (IRB), din contributia de la bugetul central al Romaniei si contractele cu firme private. Toate cele trei componente sunt aproximativ egale ca pondere, cu putin peste 30% din total.

Din partea forului international, FRR beneficiaza de o „alocatie standard“, in valoare de 200.000 de lire sterline, si de un program de „performanta inalta“, in valoare de 500.000 de lire sterline anual. FRR a semnat in ianuarie un contract potrivit caruia va beneficia si in urmatorii patru ani de participarea la acest program, alaturi de marile forte din rugby-ul mondial.

Din punctul de vedere al sponsorilor privati, Straton aminteste de contractele pe care FRR le-a incheiat in mandatul sau - BRD, Orange, Stejarul si O’Neills. Straton spune ca grupul bancar Société Générale sprijina rugby-ul in orice tara in care este prezent. Parteneriatul cu Orange a intrat in cel de-al saselea an de contract, iar parteneriatul cu O’Neills continua, in conditiile in care producatorul irlandez de echipament sportiv a fost foarte multumit de expunerea pe care a avut-o la Cupa Mondiala din 2007, din Franta.

De altfel, Straton spune ca expunerea in media este principalul argument pentru atragerea sponsorilor. Romania are o expunere buna, pentru ca a participat la toate editiile Cupei Mondiale, dar si prin prezenta in competitia continentala Challenge Cup, cu jucatori din campionatul intern. In plus, FRR a semnat anul trecut un contract cu televiziunea publica pentru preluarea meciurilor nationalei in Cupa Europeana a Natiunilor si a partidelor din campionatul intern.

„Ratingul nu e ca la fotbal sau handbal, insa, prin valentele sale, rugby-ul are un caracter de sport de familie, presupune implicare sociala“, spune Straton.

Aici intervine al doilea argument puternic pentru atragerea sponsorilor - lipirea brandului de „un sport care formeaza caracterul“.

Din punct de vedere sportiv, majoritatea celor implicati in rugby spun ca marea problema in acest sport este ca nu se mai practica la nivel de copii si juniori. Jean Garabet, fost secretar general al FRR in perioada 2000-2003, crede ca prioritatea viitorului presedinte trebuie sa fie investitia in sportul de masa, nu in „pretentiile nejustificate“ ale actualilor componenti ai nationalei. „Acest om trebuie sa aiba o relatie extraordinara cu Ministerul Educatiei, cu organizatiile de tineret si cu consiliile judetene. Investitiile pe plan local trebuie sa se faca dupa interese de masa, nu pe interese politice“, a spus Garabet. La aceasta discutie, se adauga si contextul propunerilor Ministerului Educatiei de a reduce orele obligatorii de sport din scoli.

Garabet crede ca programele candidatilor trebuie sa se concentreze pe un plan de management, pe dezvoltarea bazelor sportive si implementarea acestui sport in scoli.

Alin Petrache crede ca situatia actuala din rugby-ul juvenil are drept cauza un „management prost“. Fostul capitan al nationalei isi propune sa indrepte aceasta situatie prin promovarea de programe si competitii scolare, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului. Petrache admite insa ca acest aspect este mai dificil decat in cazul generatiilor trecute, pentru ca tinerii sunt atrasi acum de internet si de jocurile pe computer.

Situatia generala a rugby-ului romanesc este analizata prin prisma rezultatelor si a pozitiei nationalei. In prezent, Romania se afla pe locul 16 in clasamentul mondial IRB. In Cupa Europeana a Natiunilor, al doilea turneu ca valoare de pe continent dupa Turneul Celor Sase Natiuni, Romania se afla pe locul al treilea, in conditiile in care primele doua echipe din clasamentul final au acces direct la Cupa Mondiala din 2011. Pana in vara anului 2010, cand se termina aceasta competitie, Romania mai are sanse sa recupereze, insa se simte o stare de dezorientare, din cauza infrangerii recente in fata Rusiei, pe teren propriu.

Alin Petrache caracterizeaza situatia drept „rea“ in urma ultimelor rezultate si spune ca obiectivul sau este sa aduca Romania pe locul 11 in clasamentul IRB, acolo unde merita sa fie. „Ma bazez pe traditie, noi am participat la toate Cupele Mondiale. In Europa, Romania a insemnat ceva din punct de vedere rugbistic“, spune Petrache.

„Nu mi-a facut deloc placere rezultatul cu Rusia, este un handicap pentru Cupa Mondiala din 2011. Am incredere ca jucatorii si antrenorii se vor apropia de acest obiectiv la mijlocul anului viitor“, a declarat Straton.

Pe termen mediu si lung, Straton este optimist, pentru ca se bazeaza pe un val de jucatori de 19-21 de ani, pe care il caracterizeaza drept „foarte interesant“, si pe activitatea Academiei de Rugby de la Bucuresti. „Marea problema a rugby-ului este numarul foarte restrans de jucatori de inalta performanta“, a declarat Straton. Profilul unui astfel de jucator poate fi descris pe scurt drept capabil sa faca fata in prima si a doua liga din Franta. Romania are, in acest moment, maximum 30 de jucatori de acest nivel, in timp ce idealul ar fi de 100-150. O alta problema este determinarea jucatorilor de a veni la nationala sau de a juca la nivel maxim, elemente care reclama o pregatire psihologica superioara.

George Straton spune ca in 2001 erau doar doua loturi nationale - de seniori si de juniori, iar acum sunt noua loturi, care includ diferite grupe de varsta, si un lot feminin.

Numarul total al jucatorilor legitimati in Romania este de 1.500, dintre care 900 sunt copii si juniori. In Franta, una dintre cele mai mari puteri la nivel mondial, sunt 275.000 de rugbisti legitimati.

Alin Petrache (foto) a fost capitanul primei reprezentative in 15 din cele 50 de partide disputate la nationala. El a participat la Cupa Mondiala din 1999 si a condus din teren echipa Romaniei, in 2004, in victoria contra Italiei, una dintre cele mai importante performante din ultimii 20 de ani.

Petrache a fost legitimat la mai multe cluburi de-a lungul carierei, printre care Dinamo, RC Paris, Bordeaux Begles, RC Toulon si Beziers.