Printre artificiile folosite de europarlamentari pentru a-si umfla conturile se numara remuneratii primite pentru plata unor servicii care nu au fost prestate, pentru asistenti inexistenti in fapt, sau pentru companii-fantoma, bonusuri anuale nejustificate, neachitarea contributiilor la asigurarile sociale. La acestea se adauga si decontarea unor cheltuieli de cazare si transport, care nu au fost justificate cu factura. Astfel, un europarlamentar poate castiga peste un milion de euro pe durata mandatului, in afara salariului propriu-zis, potrivit calculelor organizatiei Taxpayers’ Alliance, citate de presa din Marea Britanie.

Raportul realizat de Robert Galvin, auditor intern al UE, a fost redactat la sfarsitul lui 2006 si a fost tinut secret, fapt care a generat ample proteste, chiar si printre alti birocrati care isi desfasoara activitatea la Parlamentul European. Un rezumat al raportului a mai aparut si pe site-ul unuia dintre europarlamentari, dar a fost sters dupa numai cateva zile. Se pare ca Taxpayers’ Alliance a intrat in posesia unei copii a ceea ce este cunoscut ca Raportul Galvin. „Odata ce am reusit sa punem mana pe acest document, credem ca este de datoria noastra sa il publicam, pentru ca toti contribuabilii din UE sa aiba dovada coruptiei larg raspandite si a controalelor financiare superficiale facute in Parlamentul European”, a spus Matthew Elliott, directorul general al Taxpayers’ Alliance. Acesta a adaugat ca raportul trebuie sa fie urmat de o ancheta a politiei.

In timpul unui mandat de cinci ani, europarlamentarii pot beneficia, pe langa salariu, de diverse sume, care au rolul de le sustine activitatea. Astfel, un reprezentant in Parlament poate obtine 117.000 de euro pe post de alocatie de intretinere si alti 60.000 de euro pentru cheltuieli de transport, care nu trebuie justificate. La acestea se adauga aproape jumatate de milion de euro destinat remuneratiilor stafului din subordine, aproximativ 245.000 de euro pentru cheltuieli legate de desfasurarea activitatii de birou. In plus, europarlamentarii primesc si 350.000 de euro/mandat ca fond de pensie.

Pentru fiecare zi in care reprezentantii statelor membre semneaza condica la PE pot cere o alocatie de 287 euro neimpozabili. In schimbul acestei sume europarlamentarii nu sunt obligati sa participe la nicio dezbatere sau sesiune. Presupunand ca un europarlamentar merge la serviciu patru zile pe saptamana, va lua 1.148 euro/luna, respectiv 45.920 euro/an, potrivit calculelor Taxpayers’ Alliance. Organizatia spune ca in anii trecuti au fost cazuri in care europarlamentarii dormeau la birou pentru a putea pastra alocatia zilnica. In plus, la sediile PE sunt restaurante cu preturi reduse si de multe ori se ofera micul-dejun gratis, la care se adauga alte dineuri organizate de partide sau grupuri de lobby.

Cea mai importanta sursa de fonduri este reprezentata de personalul angajat din cadrul biroului unui europarlamentar. Nu sunt reguli clare in ceea ce priveste salariul unui asistent, iar europarlamentarii pot plati o mare parte a alocatiei destinate personalului unui singur angajat, ceea ce duce chiar la situatii in care, aparent, asistentii sunt platiti mai mult decat titularul biroului. In unele cazuri, opt parlamentari foloseau in comun serviciile unuia sau a doi asistenti, astfel incat fiecare putea cere suma maxima alocata, ca si cand ar avea asistent propriu. Alti parlamentari isi luau ca asistenti membrii propriei familii, putand da partenerului sau copiilor, cu usurinta, pana la 60.000 euro/an, pentru a-l ajuta din cand in cand. Si cu toate acestea, tot i-ar mai ramane bani pentru a plati o secretara si a angaja cativa asistenti.

Raportul Galvin a relevat multe cazuri de abuz de functie in care unii europarlamentari ar fi sustinut ca au acordat bonusuri asistentilor, de pana la 19 ori salariul lunar.

O alta portita de scapare sunt banii pentru cheltuieli de birou, pentru care ii sunt alocati aproape 50.000 de euro. Unul dintre europarlamentari chiar a spus ca nu este nevoie sa prezinti nicio chitanta care sa justifice cheltuielile, iar banii pot fi folositi in orice scop. Cei care si-au declarat biroul acasa, primesc bani pentru a-si inchiria o camera in propria casa, din banii contribuabililor. 

Abuzuri descoperite de Raportul Glavin: