talentul si acorda mai multa atentie problemelor decat solutiilor. Incompetenta este adevarata criza.

Sa vorbesti despre criza a devenit o normalitate. Ceea ce pana acum cateva luni parea doar o amenintare sau o exagerare acum face parte din aproape orice discutie si e neobisnuit ca cineva sa nu evalueze efectele crizei asupra lui sau a familiei sale.

Oamenii inclinati sa sufere vad doar scenarii negative: violenta de neimaginat, saracie, panica generala. Cei inclinati sa nu sufere se concentreaza pe aspectele pozitive ale crizei. Printre acestia circula vorba ca in perioada de criza oamenii destepti au ocazia sa se afirme. Si asta pentru ca pana acum doar cei cu bani detineau controlul, puterea.

Creativitatea este caracteristica fiecarui om. Adesea, este vazuta doar in sens pozitiv si confundata cu talentul. De altfel, circula mitul potrivit caruia doar artistii sunt creativi. De fapt, fara exceptie, oamenii sunt creativi, insa isi folosesc aceasta abilitate in mod personal, atat in sens negativ, cat si pozitiv. In sens negativ se intampla atunci cand cineva isi foloseste creativitatea pentru a scapa de responsabilitate si, in general, pentru a evita functionarea in sarcinile vietii (munca, relatia intima, relatiile sociale, sinele si spiritualitatea). In aceste situatii, creativitatea poate conduce spre comportamente autodistructive.

Un alt citat atribuit lui Albert Einstein este o definitie a nebuniei. „Nebunia este atunci cand faci mereu acelasi lucru asteptand rezultate diferite”. Oamenii dezvolta „adictii” fata de comportamentele lor. Unii tipa si uneori o fac din ce in ce mai tare si se mira apoi ca nu sunt ascultati. O mama, de exemplu, imi spunea ca a tipat si a facut in toate felurile in fata copilului, care insa nu a parut impresionat si, dupa 10 minute, si-a reluat comportamentul care o enervase. Am intrebat-o de ce mai tipa daca tot nu are efectul dorit si mi-a spus ca nu stie altfel cum sa se faca auzita. O alta mama imi povestea cum ii pune copilului restrictii din ce in ce mai mari, doar-doar isi va face temele si totusi nu se intampla acest lucru.

Oamenii devin dependenti de solutiile pe care le gasesc, se blocheaza in ele si nu mai pot functiona. Printre aceste solutii gresite poate fi si adictia de alcool sau substante. Poate fi greu de imaginat ca un alcoolic este de fapt un om creativ, si totusi psihologic vorbind, asa este. Un astfel de om foloseste alcoolul pentru a scapa de functionarea in sarcinile vietii. Astfel, un alcoolic nu poate fi un bun angajat, sau un sot bun, sau un prieten pe care sa te bazezi. Iar in perioade de criza personala, profesionala sau financiara alcoolul pare a fi cea mai buna solutie pentru el. Desigur, alcoolicul isi foloseste in acest mod creativitatea fara a fi constient de ceea ce face. Adesea, vindecarea apare atunci cand incepe sa-si foloseasca marea sa capacitate creativa in scopuri cu mai mare utilitate personala si sociala.

Acelasi Einstein spunea: Adevaratul semn de inteligenta nu este dat de cunostinte, ci de imaginatie. Sau: Logica te duce de la A la B, dar imaginatia te duce oriunde.

Oamenii trebuie sa-si foloseasca imaginatia pentru a face fata provocarilor vietii si a gasi solutii noi. Este vorba de o adaptare creativa la o viata mereu in schimbare.

Psihologul Alfred Adler vedea creativitatea ca pe un instrument de compensare - oamenii produc arta, stiinta si cultura, in general, pentru a-si compensa sentimentele de inadecvare. La fel si intr-o situatie de criza, oamenii recurg la creativitate pentru a-si compensa sentimentele de inadecvare, de inferioritate generate de instabilitatea financiara.

Din punctul de vedere al psihologiei individuale, creativitatea este stimulata de implicare si de incurajare. Pentru a trai si a se adapta in mod creativ vietii, oamenii au nevoie de curaj. Atunci cand se simt descurajati isi folosesc negativ creativitatea si pot ajunge la adictii. Creativitatea devine „nevrotica” atunci cand este folosita intr-un mod rigid, distructiv, fara interes fata de ceilalti sau fara dorinta de cooperare.

Adaptarea creativa il face pe om sa fie productiv, sa traiasca mai bine si mai mult. Tot din punctul de vedere al psihologiei adleriene, adaptarea creativa are la baza trei principii:

1. natura umana se straduieste constant de la inferioritate spre perfectiune;

2. psihicul individual este de natura sociala;

3. fiecare se misca spre un scop bazandu-se pe interes social.

Aceste trei idei subliniaza un lucru pe care cei mai multi oameni afectati de criza si, in general, de viata prezenta il uita. Este vorba de interesul fata de ceilalti, de sentimentul social, in lipsa caruia apare instrainarea, alienarea. Iar de aici decurg frica si agresivitatea fata de ceilalti. A te adapta creativ inseamna a gasi solutii impreuna cu alti oameni si in beneficiul lor si al tau.

Alex Osborn, Advertising Manager si teoretician al creativitatii, a fost cel care a descris in celebra sa carte Applied Imagination (Imaginatie aplicata) o metoda ce a devenit obisnuita in cele mai multe companii: brainstormingul (lucrul in grup pentru a gasi mai multe solutii). In timp, eficienta metodei in rezolvarea problemelor a fost contestata, insa cei mai multi au cazut de acord asupra efectului benefic pe care-l are pentru munca de echipa.