Sunt deja luni bune de cand oamenii vorbesc zilnic despre criza financiara. Totusi, nu e un subiect epuizat. Oamenii sunt insa epuizati de griji, de stres, de dorinta de a-si conserva banii. Ceea ce se intampla acum cu psihicul si fizicul celor mai multi este asemanator cu o stare de sevraj.

Agitatie psihomotorie (a mintii si a corpului) sau, dimpotriva, apatie excesiva, tulburari de somn, hiperactivitate, iritabilitate, dispozitie depresiva, anxietate. Acestea sunt simptomele frecvente ce apar in cazurile de sevraj. Iar sevrajul se instaleaza atunci cand o persoana renunta la consumul unei substante de care a devenit dependent (alcool, droguri) sau renunta la un comportament adictiv (de exemplu, dependenta de calculator).

Simptomele descrise mai sus sunt foarte prezente la multi dintre oameni si, totusi, ei nu au o dependenta clara de ceva. Cred ca este vorba de o dependenta generala fata de bani. De cele mai multe ori, preocuparile de baza ale oamenilor (munca, familia, relatiile sociale) au si o legatura cu banii. Iar intr-o perioada ca aceasta, de criza financiara, apar simptomele de sevraj.

Acesta apare din cauza faptului ca „abstinenta” s-a instalat brusc. In istoria oamenirii s-a constatat ca suferintele psihice acute au fost ale oamenilor care au trecut prin perioade de criza, asa cum a fost, de exemplu, recesiunea economica din SUA anilor ’50. Chiar daca si romanii au trait vremuri financiare grele in perioada comunismului, nu au aparut neaparat simptome de sevraj, pentru ca lipsa banilor si mai ales a bunurilor si serviciilor s-a instalat treptat si a fost pe parcursul mai multor generatii. Foarte multi dintre tinerii si adultii de azi s-au nascut in vremuri dificile. Treptat insa, lucrurile au evoluat destul de bine pentru cei mai multi si, in ultimii ani, oamenii au experimentat o stare de bine, de confort financiar. Acum, acest confort a disparut brusc, locul fiindu-i luat de teama si de lipsa de predictibilitate. Astfel, apare o stare similara sevrajului.

In cartile de specialitate descrierea sevrajului se incheie adesea cu formularea „simptomele dispar odata cu reinceperea consumului sau administrarea dozei”. Si, continuand paralela facuta intre sevrajul de substanta si cel financiar, starea oamenilor s-ar imbunatati odata cu infuzia de bani lichizi. Lucrul acesta suna la fel de rau pe cat a sunat din gura unui reprezentant al puterii politice: „Promitem ca romanilor le va fi bine dupa ce va trece criza”.

Chiar daca ar fi reluat consumul si ar disparea sevrajul, asta nu inseamna ca problema este rezolvata. Reluarea adictiei clar duce la distrugerea psihica si fizica a consumatorului si a celor din jurul lui.

Epuizati de agitatie psihomotorie

Oamenii sunt mai tot timpul tensionati, incordati, gata de replica sau riposta. Incep lucruri si nu le termina, tresar la zgomote ce ar trebui sa fie obisnuite, nu-si pot controla ritmul si, in general, nu au o predictibilitate a actiunilor, o rutina. In astfel de situatii, specialistii vorbesc de agitatie psihomotorie. Intregul organism si psihicul sunt intr-o stare de maxima vigilenta, iar gandurile, gesturile, actiunile nu mai au o desfasurare lina, logica, ci mai mult spastica (precum un muschi care incepe sa se miste necontrolat). Aceasta stare este firesc sa fie intalnita la persoane care sunt in fata unei interventii chirurgicale, a unui examen important, a unui interviu, adica atunci cand emotiile sunt coplesitoare. Dar o stare prelungita oboseste persoana mental, psihic si fizic.

In prezent, populatia pare sa fie intr-o stare generalizata de agitatie psihomotorie. Oamenii par panicati, dezorientati, haotici. Desigur, aceasta stare nu duce la nimic bun. Sunt cazuri in care oamenii chiar ajung sa dezvolte o suferinta organica (boala de stomac, inima, plamani etc.) sau psihica (depresie, anxietate etc.).

Cand oamenii spun: „Nu mai rezist, simt ca o iau razna” inseamna ca pot fi foarte aproape de pierderea echilibrului. Iar cand toata aceasta „nebunie” are legatura cu banii, situatia chiar scapa de sub control. In mentalul colectiv banii sunt asociati cu ideea de supravietuire si atunci se activeaza instinctele de conservare. Aceste instincte pot genera reactii impulsive, agresive fata de alte persoane sau angajarea in activitati sau munci istovitoare.

Inlocuirea unei dependente cu alta

Psihologia individuala sustine ideea ca adesea, in urma sedintelor de terapie, clientul reuseste initial sa inlocuiasca marile greseli cu greseli mai mici. Schimbarile apar treptat si e nevoie de multa sustinere pentru a fi mentinute. Si asta pentru ca, in mod obisnuit, un om, oricat de greu i-ar fi, prefera sa nu schimbe nimic, pur si simplu se obisnuieste cu greul de teama unei schimbari, de teama necunoscutului. Cand vorbim de dependenta fata de o substanta sau un comportament, sau orice altceva, oamenii obisnuiesc sa inlocuiasca adictia initiala cu alta. Cel mai des oamenii spun ca, atunci cand vor sa renunte la fumat, inlocuiesc tigarile cu mancare sau guma.

Cand e vorba de dependenta fata de un drog, dezintoxicarea si prevenirea sevrajului se fac cu ajutorul unor medicamente. In timp, aceste medicamente devin droguri. De exemplu, in prezent, metadona, medicamentul folosit in dezintoxicare, a devenit drog comercializat pe piata stupefiantelor.

Adictia fata de bani, care chiar daca nu pare atat de distructiva ca aceea fata de droguri, duce treptat la degradarea psihica si fizica a populatiei. Si, cumva, aceasta adictie ar trebui inlocuita cu o adictie care sa aiba mai multa utilitate sociala. Adica poate fi inlocuita de fiecare in parte cu obiceiuri mai sanatoase. De exemplu, un tanar care obisnuia sa aiba doar intalniri de afaceri sau, in orice caz, se intalnea cu cineva pentru ca avea un scop poate sa aiba in sfarsit intalniri cu vechi colegi, prieteni, doar de dragul de a petrece timp impreuna. Este important sa inlocuim dependenta fata de obiceiuri legate de bani cu dependenta fata de o viata sociala fireasca.  

Daca banii ofera sentimentul de siguranta si de valoare personala, atunci sa ne folosim cretivitatea pentru a gasi alte obiceiuri ce pot duce la trairea unor sentimente similare. Putem sa ne simtim valorosi si in siguranta avand relatii semnificative cu familia, prietenii, colegii.

Adictii de criza

Oamenii spun ca orice lucru bun are un pret si ca nu te poti simti bine fara sa cheltuiesti bani. Cum banii par sa fie blocati acum, apare sevrajul. Iata cateva suugestii ce pot preveni sevrajul financiar:

•  o seara petrecuta acasa impreuna cu prietenii

•  un joc impreuna cu familia, copiii

•  alegerea unui film sau a unei emisiuni bune din grila TV

•  sport in aer liber

•  ingrijirea unei colectii personale de poze, de orice altceva

•  un blog