Deschiderea din ultimul timp a Rusiei fata de Romania este strans legata de constructia gazoductului South Stream. Pentru ca nu face parte din proiect, tara noastra reprezinta un potential factor de intarziere a investitiei.

Romania poate intarzia semnificativ demararea constructiei gazoductului rusesc South Stream de 20 de miliarde dolari in cazul in care nu este inclusa in proiect, se arata intr-un studiu al Institutului Hudson privind securitatea conductei, facut la cererea Parlamentului European. „Pentru ca South Stream ar putea traversa o zona economica exclusiva a Romaniei, aceasta tara poate cere o serie de clarificari cu privire la impactul de mediu, economic si de transport. Atat timp cat nu este cooptata in South Stream, intarzierea poate fi semnificativa”, se spune in documentul citat. Modelul poate fi preluat de la Suedia, care a solicitat studii de impact pentru constructia gazoductului North Stream, care va trece prin Marea Baltica si care va alimenta Germania cu gaz rusesc.

Proiectul South Stream este o ambitie a rusilor de a contracara varianta Uniunii Europene, Nabucco, si de a evita Ucraina ca ruta de tranzit. Pana in prezent, la South Stream s-au alaturat gigantul energetic italian de stat Eni, Bulgaria, Serbia, Ungaria si Grecia, iar rusii au facut invitatii si altor state sa vina cu bani, precum Austria, Slovenia, si au tatonat Romania. Europarlamentarul roman Cristian Busoi considera ca studiul „ofera o explicatie a deschiderii manifestata in ultimele saptamani de Rusia cu privire la cooptarea Romaniei”. „Este clar ca Rusia trebuie sa faca concesii Romaniei pentru a participa la South Stream si nu invers”, spune Busoi. Autoritatile romane nu au avut nicio pozitie oficiala legata de oportunitatea intrarii Romaniei in proiect, ele insistand doar pe varianta Nabucco, varianta de suflet a Uniunii Europene. Singurele discutii au fost fa- cute la nivelul companiilor Gazprom si Transgaz. O eventuala cooptare a Romaniei ar avea efecte pozitive in ceea ce priveste cresterea sigurantei aprovizionarii cu gaze in conditiile scaderii resurselor interne.

Una dintre concluziile documentului prezentat Parlamentului European a fost aceea ca South Stream nu imbunatateste securitatea energetica a Europei, avand in vedere ca nu diversifica sursele de aprovizionare, ci doar creste influenta ruseasca pe continent. Astazi, statele din Europa Centrala si de Est sunt dependente cu peste 50% de gazul venit din Rusia, cu exceptia Romaniei care isi asigura 70% din consumul intern din productie proprie. O alta concluzie a studiului contrazice desele luari de pozitie ale oficialilor europeni care sustin ca Nabucco si South Stream nu sunt in concurenta. „South Stream este in competitie cu Nabucco si un sprijin al Comisiei Europene pentru South Stream ar crea mari probleme pentru Nabucco”, se precizeaza in raport. 

Viitoarea conducta South Stream va trece pe sub Marea Neagra, catre Bulgaria, urmand sa se ramifice in doua, un tronson spre Austria, prin Serbia si Ungaria, iar celalalt va merge catre Italia, prin Grecia, sub Marea Adriatica.