La inceputul fiecarui an, oamenii isi fac promisiuni: vor renunta la fumat, vor face sport sau, cel putin, vor merge mai mult pe jos, vor manca mai sanatos. In privinta banilor, poate ca anul acesta oamenii nu-si mai propun sa-si cumpere o masina noua sau o casa, ci mai degraba sa-si pastreze postul bine platit.

Astfel de promisiuni par sa fie de bun simt, insa cel mai des oamenii nu si le tin, iar stilul vietii lor este autodistructiv. Alegerile pe care le fac sunt impulsive, poate chiar irationale si, in orice caz, daunatoare. Se alimenteaza prost, muncesc in salturi epuizante, cheltuiesc banii doar pentru ca ii au in portofel, nu pentru ca ar avea nevoie de ceva anume.

Facand astfel de lucruri, multi se simt liberi. Sunt fericiti ca au libertatea de a se opri intr-un fast-food sau de a-si cumpara un ceas foarte scump. Sunt acei oameni care sustin ca s-au saturat de cat au muncit doar pentru a plati chiria sau alte facturi si acum vor sa cheltuiasca banii fara sa fie criticati.

Un coleg imi impartasea la un moment dat filosofia vietii lui: „Nu vreau sa ma casatoresc. Nu acum. Am muncit prea mult ca sa ajung sa castig atat si nu vreau sa impart, nu vreau responsabilitati. Sunt satul. Cand eram mic trebuia sa impart totul cu sor-mea, cand am crescut trebuia sa scot fetele la suc si oricum aveam prea putini bani. Acum mi-e bine, cheltuiesc cum vreau“. Desigur, e vorba de libera alegere si nu inseamna ca decizia colegului e buna sau rea. Surprinzator poate este de ce oamenii aleg sa cheltuiasca bani pe obiceiuri daunatoare.

Anual, un milion de oameni or prematur

Recent, un studiu american arata faptul ca cei mai mari dusmani ai sanatatii nu sunt bolile de inima sau cancerul, ci noi insine. Anual, un milion de oameni mor prematur din cauza alegerilor pe care le fac. Traim intr-o lume mai bine informata si mai protectoare in anumite privinte: fast-foodurile sunt tinute departe de scoli, fumatul este interzis la birou si in multe alte locuri, masinile au airbaguri si centuri de siguranta. Totusi, cei mai multi oameni isi folosesc instinctul de conservare doar in situatii-limita, si nu ca pe un mod de a preveni.

Ralph Keeney, cercetatorul care a realizat studiul, sustinea ca o solutie poate fi educatia. Mai exact, introducerea in programa de invatamant a unui curs de luare a deciziilor. Astfel, copiii sa invete ca au de ales si ca ei iau decizii. Intr-adevar, scoala poate fi un mediu bun de influenta. De altfel, in general, daca parintii si educatorii ar fi bine instruiti, nu ar mai fi nevoie de psihologi pentru a ameliora comportamentele nedorite ale copiilor. Pentru unii scoala insa nu mai reprezinta un mediu de influenta si atunci pot beneficia de influenta altor doua medii in care functioneaza: familia si societatea.

Familia poate influenta

Lumea evolueaza si, odata cu fiecare cucerire a tehnicii, creste si stresul, presiunea stimulilor asupra individului. Pare sa fie tot mai greu sa pastrezi acel microcosmos al familiei. Totusi, familia poate avea o influenta, chiar daca uneori e mai mica decat cea a semenilor sau a mediului in ansamblu. Cei din familie pot oferi un suport constant, neconditionat.

Familia este locul in care fiecare isi formeaza personalitatea. Conform psihologiei adleriene, personalitatea unui om se formeaza pana in jurul varstei de cinci ani, se exerseaza apoi si ceea ce a fost invatat prin incercare si eroare devine stilul vietii, personalitatea viitorului adult. Cum spuneam, personalitatea se formeaza in familie, se exerseaza la scoala si apoi societatea este mediul in care personalitatea interactioneaza cu personalitatea altor persoane.

Cel mai bun mod in care familia isi poate demonstra dragostea fata de un membru al ei este de a-l incuraja sa ia decizii, sa-si asume responsabilitati. Sa-i arate ca poate avea minimum trei optiuni. Cand sunt doar doua, de obicei una este varianta pozitiva si alta negativa. De exemplu: fumez si astfel sunt cu gasca/colegii sau nu fumez si sunt izolat, ignorat. Sau un exemplu din ce in ce mai intalnit: am bani si haine de firma sau sunt un ratat, un sarantoc.

Renuntarea la „Festivus“

Pe masura ce cresc, copiii nu mai simt nevoia de a fi in centrul atentiei celor din familie si chiar se indeparteaza. Sarbatorile si zilele de nastere sunt cele care mai reunesc astazi familiile. Iar aceste reuniuni adesea sunt stresante pentru ca membrii acumuleaza frustrari si rabufnesc tocmai cu acest prilej. Astfel, Craciunul s-a transformat si anul acesta pentru multi in „Festivus“, sarbatoarea propusa intr-unul din episoadele Seinfeld de tatal lui George Constanza si care presupunea ca membrii familiei si prietenii sa se adune si sa-si spuna nemultumirile si dezamagirile unuia fata de altul acumulate in decursul anului.

Unii chiar sarbatoresc acest „Festivus“ pe 23 decembrie si ca o forma de protest fata de comercializarea excesiva a Craciunului.

Totusi, ideal ar fi ca membrii familiei sa nu se copleseasca de acuze, incrancenare si sentimente de vinovatie, ci sa discute problemele cand apar, iar in rest sa incurajeze una dintre cele mai frumoase calitati ale omului, aceea de a alege.

Societatea se schimba,si noi la fel

Parintii spun adesea ca nu pot citi povestile clasice pentru copii asa cum sunt scrise si simt nevoia sa le adapteze. Sa renunte la „camera in care «Barba-Albastra» isi tinea fostele neveste ucise“ sau la „lupul din «Capra cu trei iezi» care dupa ce manca iezii le punea in geam capetele, dupa ce manjea peretii cu sange“. Si piesele de teatru sunt adaptate, iar lupul din „Scufita Rosie“ nu o mai mananca pe Scufita si devine prietenos.

Alti adulti spun insa ca si ei au crescut cu aceste povesti si sunt bine mersi. Da, dar diferenta este ca societatea s-a schimbat mult, iar stimulii negativi sunt infinit mai multi si rezistenta emotionala a copiilor este tot mai fragila. Parca mult mai des auzim de simptome de anxietate sau depresie la copii si, in general, la populatie.

Astfel de simptome sunt adesea raspunsuri ale organismului si psihicului la presiunea sociala.

De altfel, de cele mai multe ori, alegerile care duc la comportamente autodistructive sunt determinate de societate. Dependenta de alcool, de fumat, obezitatea, bolile de inima, de stomac sau de plamani apar si ca urmare a interactiunilor sociale negative. Solutia ar fi formarea unor grupuri sociale cu scopuri pozitive, unde membrii sa poata simtii ca apartin, sa se poata distra, sa aiba parte de aventura intr-un mod legal si moral.