In ultimele saptamani am fost asaltati din nou cu stiri in mass-media legate de scumpiri in lant care au loc incepand de la 1 ianuarie 2009. Astfel, suntem amenintati ca 2009 aduce scumpiri la carburanti, produse alimentare, bauturi alcoolice, asigurari si tigari. Pentru carburanti, bauturi alcoolice si tigari, cauza ar fi cresterea valorii accizelor conform legislatiei Uniunii Europene care se aplica de la 1 ianuarie 2009 si, in plus, in 2009 accizele sunt calculate la cursul de 3,7364 euro/lei, comparativ cu 2008, cand s-au calculat la un curs de 3,3565 euro/lei.

In plus, patronatele din industria alimentara spun ca anul 2009 va aduce scumpiri si la alimente, motivat de deprecierea monedei nationale. Ei spun ca scumpirile cele mai mari vor fi la carne si la produsele din carne, din cauza ca tara noastra importa aproape 70% din materia prima existenta pe piata, iar deprecierea leului din ultima perioada a marit pretul de import. Mai mult decat atat, altii ne spun ca in perioada primaverii rezervele de grau se vor termina, ceea ce va urca si pretul painii.
Cred ca daca toate cresterile de preturi de nivelul a 30%-40% pe care le-au anuntat in trecut „suetele” televizate s-ar fi realizat, probabil ca acum am fi avut o rata a inflatiei foarte mare, ca la inceputul anilor ‘90. Realitatea a aratat, din fericire, altceva.

O sa analizez un pic, in continuare, aceste amenintari cu scumpirile. Daca la bauturi alcoolice si tigari o scumpire bazata pe cresterea accizelor ar fi justificata si predictibila, la carburanti este foarte discutabil, in conditiile in care cresterea accizelor este minuscula in comparatie cu scaderea pretului petrolului de la aproape 150 de dolari barilul la sub 40 de dolari barilul. In momentul in care pretul petrolului pe piata internationala a scazut atat de dramatic, ar trebui sa vedem scaderi asemanatoare si la pretul carburantilor. Nici nu ar trebui sa incapa vorba de temeri legate de scumpiri in acest context, sau ar trebui sa avem cel mult o scumpire temporara urmata de scaderi importante.

In ceea ce priveste pretul la carne si alte alimente la care materia prima este importata, este adevarat faptul ca un curs al leului depreciat scumpeste pretul importurilor. Insa, daca ne uitam la evolutia pretului la carne, spre exemplu, in ultimul an vom vedea ca el a crescut deja cam in aceeasi masura cu deprecierea leului. De unde noi scumpiri? In plus, daca la extrem, pretul carnii ar reflecta fidel cursul leului, acesta ar trebui acum sa fie neschimbat in comparatie cu sfarsitul anului 2004, cand cursul era tot la 4 euro/leu. Or, in aceasta perioada, pretul alimentelor a crescut mult, chiar si atunci cand cursul leului era unul foarte apreciat (cursul a ajuns la un moment dat chiar la 3,1 euro/leu si nu am vazut la acel moment niciun fel de scaderi de preturi). In consecinta, scumpirea alimentelor in continuare, pe motiv ca leul s-a depreciat in ultima perioada, este o tema fortata.

Un alt exemplu este legat de pretul painii. Cum este posibil ca dupa un an agricol cu o productie de grau record sa discutam de scumpiri de preturi la paine? Pe argumentul cererii si al ofertei, daca pretul materiei prime pentru paine, graul, a scazut aproape la jumatate fata de inceputul recoltatului, pretul painii ar fi trebuit sa scada dramatic.

Exemplele sunt numeroase. A mai fost un episod la un moment dat legat de posibile noi scumpiri la ulei. Reprezentantii unor producatori de ulei sustineau cu cateva luni in urma ca pretul uleiului va continua sa creasca rapid, desi oferta de pe piata din 2008 era de cateva ori mai ridicata decat cea din 2007. Datele statistice au dovedit insa contrariul, pretul uleiului stabilizandu-se sau chiar scazand usor in anumite luni de toamna (a se vedea datele INSSE cu privire la inflatie).

In felul acesta, nu suntem departe de momentele din trecut in care se vorbea de cresterea pretului la zarzavaturi pentru ca se deprecia leul.

Parerea mea este ca mass-media de specialitate ar trebui sa mai cearna un pic astfel de mesaje si sa le taxeze atunci cand ele nu au o argumentare logica solida. Din pacate, in Romania senzationalul este la mare pret, iar mesaje de genul scumpirilor mari „prind” foarte bine.

Aspectul negativ al unor astfel de mesaje repetate indelung este in primul rand legat de faptul ca dau semnalul cresterii preturilor si duc la inflamarea asteptarilor inflationiste, cu repercusiuni negative asupra economiei in ansamblu. Intr-un asemenea context, nu este exclus ca, in conditiile in care tarile dezvoltate se vor confrunta cu probleme de deflatie (scaderi de preturi) pe fondul crizei internationale, Romania sa se confrunte in continuare cu probleme mari pe partea de inflatie. In plus, se poate genera dezinformare, confuzie si teama in randul oamenilor de rand.