Apropiindu-ne de sfarsitul anului, se obisnuieste sa se faca o retrospectiva a lucrurilor care s-au intamplat in anul respectiv. Ce a insemnat anul 2008 la nivel economic?

La nivel mondial, cu siguranta 2008 va ramane in istorie ca anul in care criza creditelor subprime din SUA si-a aratat efectele devastatoare in toata lumea financiara, desi semne ale raspandirii crizei aparusera inca din 2007.

Ce a consemnat anul 2008 pentru Romania? Fara discutie, indicatorii macroeconomici au avut o evolutie mixta in 2008. Pe de o parte, sunt indicatori care au avut o evolutie pozitiva, altii avand o evolutie negativa. La aspectele pozitive putem mentiona cresterea economica ridicata, stabilizarea deficitului de cont curent si inflatia care a revenit pe un trend descendent. La aspectele negative putem mentiona derapajul bugetar si cresterea mai rapida a salariilor fata de cresterea productivitatii.
In ceea ce priveste cresterea economica, ea a fost una ridicata. Insa cresterea economica bazata preponderent pe consum si situarea ratei de crestere economica peste potentialul estimat al economiei au condus la un exces de cerere in economie care a alimentat in continuare deficitul de cont curent si presiunile inflationiste. Fragilitatea cresterii economice a fost dovedita deja in trimestrul III, cand activitatea economica in industrie si servicii a incetinit substantial, ca urmare a intaririi conditiilor de creditare si a incetinirii cererii externe pe fondul crizei financiare internationale. Cresterea economica s-a bazat insa, din pacate, pe agricultura, o ramura foarte volatila si in mod conjunctural, pe constructii. Probabil ca in 2008 vom inregistra o crestere economica de peste 8%, insa perspectivele pentru 2009 nu sunt prea bune. Aproape sigur 2008 a reprezentat varful ciclului economic, iar incepand cu 2009 vom intra in faza descendenta a acestuia.

Un alt aspect pozitiv este legat de faptul ca inflatia a reintrat pe un trend descendent in 2008, dupa ce in 2007 incepuse sa creasca. Acesta este rezultatul unei politici monetare foarte restrictive, al unui an agricol foarte bun si al scaderii foarte abrupte a pretului petrolului pe piata internationala.

Deficitul de cont curent, care a crescut pana la 14% din PIB in 2007, este principala vulnerabilitate a economiei. Vestea buna este ca in 2008 deficitul de cont curent nu a mai crescut, stabilizandu-se la 14% din PIB. Importurile au crescut cu o rata mai mica decat cea a exporturilor, acesta fiind rezultatul deprecierii leului si al unor schimbari structurale in exporturi si importuri. Probabil ca ajustarea deficitului de cont curent a inceput deja. El va trebui ajustat din cauza conditiilor foarte dificile de finantare in pietele financiare internationale pe fondul crizei globale. Noul Guvern trebuie sa aiba ca prioritate a politicilor economice asigurarea unui mix mai adecvat de politici economice care sa permita ajustarea ordonata a deficitului de cont curent, fara sa aiba un impact foarte puternic asupra economiei.

Continuarea dezinflatiei si asigurarea unei aterizari line a economiei nu se pot face decat printr-un mix de politici economice mai echilibrat, in care politica fiscalbugetara si a veniturilor sa fie mai restrictive.

De asemenea, un aspect negativ este legat si de derapajul bugetar din 2008. Probabil ca 2008 se va incheia cu un deficit bugetar de aproape 4% din PIB. Din cauza presiunilor foarte ridicate pe deficitul bugetar in 2009, noul Guvern trebuie sa aplice masuri corective foarte dure pentru a evita un deficit bugetar foarte mare in anul urmator si sa asigure reducerea substantiala a deficitului bugetar. In primul rand, trebuie taiate cheltuielile drastic, iar daca nu va fi suficient, trebuie gandita si o eventuala crestere de taxe.

Un alt aspect negativ din 2008 este legat de cresterile salariale peste cresterea productivitatii. Aceasta corelatie s-a pierdut din pacate in ultimii doi-trei ani, in conditiile in care desi productivitatea a crescut destul de mult (aproximativ 10% pe an), salariile au crescut mult mai mult (peste 20% pe an). Este aproape inevitabil ca productivitatea sa incetineasca, ceea ce face si mai dificila refacerea corelatiei, fiind necesar chiar un pact social in care societatea sa constientizeze ca nu pot fi crescute salariile in mod sustenabil, decat in limita cresterii productivitatii. Altfel, corectia va fi facuta de piata printr-o inflatie mai mare si depreciere de curs care vor reduce in termeni reali si in echivalent euro salariile pentru a reface corelatia fundamentala salarii-productivitate, cu costuri sociale foarte mari.