Primarii de la nivelul judetului Constanta au inteles exact pe dos zicala „nu lasa pe anul viitor ce poti face acum”. Asa se face ca, in luna decembrie, atat edilii de la orase, cat si cei din comunele mici, carora bugetele proprii abia le ajung sa isi plateasca functionarii, au planuri mari pentru 2009. Majoritatea vizeaza proiecte pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii, pentru atragerea de investitori straini sau pentru imbunatatirea vietii sociale a comunitatilor locale. In toate acestea, edilii spera ca vor beneficia si de sprijinul autoritatilor guvernamentale sau macar de cel al celor de la judet pentru elaborarea proiectelor necesare pentru accesarea finantarilor europene.

Exista insa o veste proasta. Romania risca sa ramana fara sprijin financiar comunitar in conditiile in care deficitul comercial tinde sa depaseasca 3% din PIB. Luna decembrie este pentru cei aflati intr-o functie de conducere un bun prilej pentru a face bilantul propriei activitati in ultimele luni, dar si pentru a face planuri de viitor. Asa se intampla si la nivelul comunitatilor locale din judetul Constanta, unde primarii se intrec in a face publice planurile lor pentru dezvoltarea localitatilor pe care le conduc. In toate cazurile, sintagma „de anul viitor“ este omniprezenta. Primarii nu se arata insa la fel de darnici in declaratii la capitolul realizari in noul mandat. Una dintre localitatile din judetul Constanta care ar trebui, potrivit declaratiilor primarului, sa intre intr-un amplu proces de reabilitare a infrastructurii, in primavara anului viitor, este Techirghiol, oras turistic, transformat in Cenusareasa litoralului in ultimii 10 ani din cauza lipsei investitiilor. Edilul Adrian Stan, fost vicepresedinte al Agentiei Domeniilor Statului, da asigurari ca aceasta situatie se va schimba dupa ce va investi nu mai putin de patru milioane de euro, veniti din fonduri europene, in reabilitarea drumurilor din oras, aflate, in prezent, intr-o stare critica. Asta nu este tot.

Primarul a reusit, in scurtul sau mandat, sa puna la saltea, din fonduri proprii, alte doua milioane de lei, bani care vor fi folositi tot pentru reabilitarea infrastructurii orasului. „In plus, avem in plan accesarea unui imprumut de 300.000 de euro cu care sa racordam orasul la gaz metan si sa dezoltam orasul din punct de vedere turistic“, a declarat primarul orasului Techirghiol, care spune ca vrea sa infiinteze o gradina botanica in oras si sa redeschida circuitului turistic Lacul Techirghiol prin construirea unui debarcader de unde sa se faca plimbari de agrement cu ambarcatiuni de dimensiuni mici. Exista insa si un inconvenient: luciul de apa a fost declarat, la solicitarea Ministerului Mediului, arie protejata, fapt care impiedica dezvoltarea economica a zonei. Acest lucru a starnit nemultumirea primarului, care spune ca nu are de gand sa renunte prea usor la proiectele sale. El va solicita unei firme specializate sa elaboreze un studiu de impact asupra mediului, fapt care va determina punerea in aplicare sau sistarea proiectelor.

Techirghiolul tinde sa devina un brand

Un alt proiect al administratiei locale prevede realizarea unui parc terapeutic, care va fi amenajat pe o suprafata de trei hectare si jumatate. Am inaintat documentatia proiectului la Agentia Fondului de Mediu si asteptam raspuns. Acest parc va fi construit in fata Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol“, a declarat Stan. Astfel, spera primarul, Techirghiolul va reintra in circuitul turistic fara sa isi schimbe specificul: acela de statiune de odihna si tratament. El vrea sa creeze un brand al statiunii, care sa fie promovata prin toate mijloacele media prin intermediul unor clipuri sau afise publicitare. Edilul nu a neglijat nici partea sociala a comunitatii pe care o conduce, el avand in plan construirea unor blocuri ANL si acordarea unor locuri de casa pentru tineri. Tot de anul viitor, Techirghiolul va fi un oras mai sigur, va avea un iluminat public reabilitat si sistem selectiv de colectare a deseurilor.

Cofinantarea, insuficienta pentru proiecte majore

Un alt primar din judetul Constanta, cel al localitatii Murfatlar, Gheorghe Cojocaru, spune ca este multumit de ceea ce a realizat in ultimele sase luni si ca ar fi putut face mult mai multe daca ar fi beneficiat si de sprijinul Consiliului Local. Edilul are in plan ca anul viitor sa finalizeze proiectele de reabilitare si extindere a infrastructurii demarate deja. Primarul se plange ca nu a beneficiat de sprijin financiar nici de la Bugetul de stat, dar nici de la cel judetean. Si cum bugetul local nu ajunge niciodata pentru proiecte importante, edilul spera ca anul viitor sa obtina o finantare europeana care sa ii permita demararea unor proiecte majore de infrastructura si mediu. In urma cu doua luni, Consiliul Judetean a adoptat o hotarare prin care a repartizat suma de 11.200.000 de lei pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala si pentru proiecte de infrastructura. In total, au primit finantari 43 de administratii locale, cele mai mari sume revenind municipiului Mangalia (600.000 de lei) si oraselor Navodari si Cernavoda, 500.000 de lei pentru fiecare. Atunci, mai multi primari s-au aratat nemultumiti de modul in care s-a facut repartizarea banilor, acuzand implicatiile politice ale acestei impartiri.

Programe sociale la Agigea

Ceva mai bine la capitolul proiecte sta primarul din Agigea, Cristian Carjaliu, care, dupa ce a reabilitat o buna parte din infrastructura rutiera a comunei Lazu, vrea ca in 2009 sa puna accent si pe viata sociala a comunei. „Am o mostenire grea, dar pe care trebuie sa o duc pana la capat. In prima faza am inceput cu verificarea actelor Primariei, unde am gasit grave greseli la serviciul de contabilitate. De asemenea, am gasit si hotarari ale Consiliului Local Agigea neaplicate de vechea administratie a comunei. Pentru dezvoltarea localitatii nu s-a intreprins nimic. De aceea am inceput prin a aplica un proiect de reabilitare a strazilor din localitate, care nu au mai fost refacute de foarte multi ani“, a spus Carjaliu. Primarul si-a propus sa construiasca doua noi gradinite, dar si sa proiecteze un sediu nou pentru Primarie, care in acest moment este gazduita de o casa nationalizata, care urmeaza sa fie retrocedata. Un alt proiect al primarului vizeaza ridicarea din temelii a unui camin cultural cu o capacitate de 400 de locuri. Agigea este una dintre cele mai bogate comune din Romania. In momentul in care Carjaliu a preluat mandatul, in contul Primariei se aflau aproape 10 milioane de lei. Chiar si asa, primarul mizeaza pe sprijin european in demararea unor noi proiecte de infrastructura la Agigea. La randul ei, administratia locala Saraiu va incepe, de anul viitor, lucrari de alimentare cu apa si amenajare a unui sistem de canalizare in localitate, prin accesarea fondurilor comunitare prin SAPARD, in valoare de 2,5 milioane de euro.

Edilul Vasile Bajan spune ca vrea sa obtina fonduri comunitare dupa ce comuna a fost vitregita de finantare guvernamentala prin Ordonanta 7/2006, privind contributia Executivului la proiectele de infrastructura din mediul rural. Sistemul de alimentare cu apa din comuna trebuie reabilitat urgent pentru ca este format din conducte din azbociment, interzise la nivel comunitar in urma studiilor care au scos la iveala proprietatile cancerigene pe care le capata apa transportata.

Hoteluri de 4 si 5 stele la Navodari

Primarul cu cele mai multe planuri pentru 2009 este, de departe, Nicolae Matei, care se afla la conducerea orasului Navodari. El a anuntat ca cea mai mare parte a proiectelor cuprinse in programul sau electoral au fost finalizate sau se afla in faze avansate de realizare. „In orasul Navodari exista retea de internet gratuit in mai multe zone, iar de anul viitor navodarenii vor putea sa vorbeasca gratuit la telefon in interiorul orasului si vor viziona 15 posturi TV fara sa plateasca nimic. Acest lucru este posibil prin intermediul unui parteneriat pe care l-a incheiat Primaria cu o firma specializata“, a declarat primarul din Navodari. In plus, in scurt timp, intreg orasul va fi monitorizat cu ajutorul a peste 60 de camere de luat vederi, care vor fi monitorizate de un compartiment nou infiintat in cadrul Politiei Comunitare. „Am luat aceasta masura pentru a preveni eventualele acte de vandalism din oras. In curand vom institui o serie de sanctiuni drastice pentru cei care nu pastreaza curatenia sau distrug dotarile urbane. Nu am stabilit inca un cuantum al amenzilor, dar pot sa va asigur ca acestea vor fi drastice“, mai spune primarul Matei. Un alt proiect al edilului vizeaza dezvoltarea turistica a orasului Navodari. In acest scop, el spune ca a purtat discutii cu o serie de investitori interesati sa ridice patru hoteluri de 4 si 5 stele la Navodari, oras situat foarte aproape de statiunea Mamaia. „In plus, vom infiinta o noua societate care va administra tabara de la Navodari la care Consiliul Local va avea 51% din actiuni. Vrem sa facem din acest loc o zona de cazare si agrement sigura pentru copii, care sa se ridice la standardele europene“, mai spune primarul. Nicolae Matei a adaugat ca a purtat discutii cu o firma de consultanta in vederea accesarii unei finantari europene nerambursabile in vederea construirii unui pavilion multifunctional. Un alt proiect de amploare al administratiei locale vizeaza ridicarea unui spital cu 60 de paturi in oras, proiect care a primit deja avizul Ministerului Sanatatii. Pana cand va fi demarat acest proiect, la nivelul localitatii a fost infiintat un centru medical de permanenta unde un medic raspunde tuturor urgentelor medicale indiferent de ora.

Constanta nu a contractat niciun credit bancar in ultimii opt ani

Si administratia locala municipala de la Constanta are planuri mari pentru 2009. Viceprimarul Nicolae Nemirschi spune ca alesii locali au aprobat in ultima sedinta de Consiliu Local din 2008 bugetul pentru 2009, in care se estimeaza ca vor intra peste 641.000 lei prin colectarea taxelor si impozitelor locale. „Acest buget este aproape egal cu cel din 2008, cand Consiliul Local a avut la dispozitie 645.000 de lei. Banii ne vor ajunge sa acoperim cheltuielile locale cu iluminatul, salubrizarea orasului si celelalte servicii publice, dar si sa finalizam locuintele ieftine pentru tineri. In plus, in functie de cum ne vom misca, atat noi, cat si noul Guvern, estimam sa atragem prin Programul Operational Sectorial Axa 1 peste 15 milioane de euro, fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii orasului“, a declarat viceprimarul Constantei, care a adaugat ca orasul Constanta nu a contractat in ultimii opt ani niciun credit bancar: „In aceste conditii, nu ne facem probleme ca recesiunea economica ne-ar putea impiedica sa ducem la indeplinire proiectele pe care ni le-am propus pentru anul viitor“. Unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale municipalitatii constantene pentru 2009 este reabilitarea zonei peninsulare (zona veche a orasului) si reintroducerea acesteia in circuitul turistic international. „Vom incepe prin schimbarea retelelor de utilitati si apoi vom trece la inlocuirea covorului asfaltic“, a precizat Nemirschi.

El spune ca specialistii din cadrul Primariei cauta o cale legala prin care administratia locala sa se implice in renovarea cladirilor vechi din zona peninsulara in conditiile in care cea mai mare parte dintre acestea se afla in proprietate privata. De altfel, Constanta a devenit, alaturi de alte opt orase europene, partener al proiectului URBAMECO, care vizeaza regenerarea urbana si prezervarea zonelor urbane istorice. In toamna lui 2008, specialistii URBAMECO s-au intrunit, la Constanta, pentru a dezbate strategia de reabilitare a Peninsulei si pentru a identifica sursele de finantare. Un plan pentru reabilitarea acestei zone a fost gandit si la nivelul conducerii Zonei Metropolitane Constanta. Potrivit acestei strategii, reabilitarea zonei istorice se va realiza din fondurile comunitare destinate, in urmatorii cinci ani, polului de dezvoltare nationala Constanta. In total, in acest scop urmeaza sa fie cheltuiti 31 de milioane de euro.

Strategie de securitate energetica, la Medgidia

Primarul municipiului Mangalia, Claudiu Tusac, incearca, in premiera, sa implementeze programul de administrare participativa si incearca sa coopteze agentii economici din oras in programul de dezvoltare al orasului. La Mangalia se pune mare pret in special pe programele cu finantare europeana atat in ceea ce priveste reabilitarea si modernizarea infrastructurii, cat si pentru dezvoltarea turismului litoral prin aducerea statiunilor din sud la standarde internationale. In 2008, la Mangalia a fost finalizata prima etapa a Portului Turistic Mangalia si a fost demarat proiectul care vizeaza reabilitarea si ecologizarea Lacului Neptun in scopul cresterii gradului de atractivitate a zonei turistice Neptun - Olimp. Administratia locala are in plan si dezvoltarea turismului balnear si de agrement la Mangalia, prin amenajarea si ecologizarea zonei-cordon Saturn-Venus-Balta Mangaliei, un proiect aflat in etapa de elaborare. In timp ce Mangalia se pregateste cum poate mai bine pentru sezonul estival 2009, autoritatile din Medgidia promoveaza un program de securitate energetica. Astfel, din 2009, in zona localitatilor Medgidia, Pestera si Ciocarlia vor fi instalate 115 turbine eoliene, la care vor lucra 50 de persoane, dintre care 45 de localnici si cinci specialisti din Viena. In plus, la Medgidia va fi implementat un nou sistem care vizeaza fluidizarea traficului rutier. Pe de alta parte, primarul Marian Iordache, care se plange ca cea mai mare parte a bugetului local a fost angajata de fosta administratie locala in plata mai multor credite bancare, pregateste restructurarea organigramei din Primarie si delegarea mai multor servicii de utilitate publica unor firme specializate. Astfel, spera edilul, va reusi sa mai economiseasca din banii publici, care in prezent se duc pe salariile functionarilor. La capitolul realizari, primarul Marian Iordache se poate lauda cu atragerea mai multor investitori, care au creat peste 300 de noi locuri de munca la Medgidia, dar si cu demararea procedurii premergatoare infiintarii unui parc industrial, care se va intinde pe 600 de hectare. „Este un proiect important pentru Medgidia, care va genera mii de locuri de munca. De aceea, trebuie sa luam masuri cat mai urgente pentru ca acest parc sa fie deschis, mai ales ca sunt oameni de afaceri interesati sa investeasca in acest parc“, a declarat Marian Iordache.

Romania, in pericol sa ramana fara sprijin financiar european

Pentru edilii care sperau ca vor obtine finantari europene exista o veste proasta: Romania poate ramane fara fonduri europene daca deficitul bugetar va depasi 3% din PIB. Mai mult decat atat, aceasta situatie atrage dupa sine sanctiuni din partea Comisiei Europene. Astfel, fondurile pentru infrastructura si proiecte de mediu ar putea fi suspendate in cazul in care deficitul bugetar va depasi chiar si cu cateva zecimale limita de 3%. Situatia din Romania este alarmanta daca luam in calcul ca deficitul bugetar a ajuns la 3% din PIB la sfarsitul lunii noiembrie si se apropie vertiginos de 4% din PIB. Previziunile sunt si mai proaste pentru anul viitor. Consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Lucian Croitoru, a avertizat ca deficitul bugetar al tarii noastre are toate sansele sa ajunga la 6,3% din PIB, la felul cum este planificat, in momentul de fata, bugetul pe 2009. Decizia de suspendare a finantarii se ia de catre reprezentantii celorlalte state membre cu majoritate calificata in Consiliul European. Romania nu se poate ascunde nici in spatele actualei crize financiare in conditiile in care comisarul pentru afaceri economice si monetare Joaquin Almunia a avertizat, in repetate randuri, ca recesiunea economica nu poate fi folosita drept pretext pentru depasirea cotei-limita de 3%. Romania nu ar fi primul caz in care CE demareaza procedura de suspendare a finantarii in conditiile unui deficit excesiv. Primul caz semnalat este cel al Irlandei, unde deficitul a ajuns la 5,5% in 2008 si ar urma sa creasca la 6,5% in 2009. O alta tara avertizata este Ungaria, ai carei oficiali au fost instiintati ca nu vor adera la zona euro pana cand tara nu indeplineste toate criteriile Maastricht, printre care se numara si un deficit bugetar sub 3% din PIB.

Taxele si impozitele pentru anul viitor, la nivelul celor din 2008

Revenind la activitatea primariilor din judet, sfarsitul de an este, in acelasi timp, momentul potrivit pentru consiliile locale sa stabileasca nivelul taxelor si al impozitelor locale pentru anul viitor, care constituie cea mai importanta sursa de venit pentru bugetul propriu. In majoritatea cazurilor, edilii au anuntat ca nivelul darilor va ramane acelasi ca si in anii trecuti. Asa s-a intamplat si la Cernavoda, unde Consiliul Local a hotarat ca impozitele si taxele locale din 2009 sa ramana la acelasi nivel ca in 2008. Mai mult decat atat, Consiliul Local a hotarat sa acorde o bonificatie de 10% pentru plata cu anticipatie, pana la 31 martie 2009, a impozitului pe cladiri, impozitului pe teren si impozitului pe mijloacele de transport, datorat pe intregul an, de catre persoanele fizice.