Criza financiara pornita in SUA isi arata efectele in toate economiile de-a lungul globului. Nici o economie din lume nu este izolata complet de actuala criza financiara globala. Globalizarea face ca efectele sa se raspandeasca cu repeziciune in toate economiile din lume, atat pe canalul fluxurilor comerciale, dar mai important, prin canalul fluxurilor de capital. Fara dubiu, Romania se afla acum, din punct de vedere economic, la un moment foarte dificil. Efectele crizei financiare sunt din ce in ce mai evidente si in economia noastra, in special pe canalul fluxurilor financiare. Efectele crizei in Romania sunt efecte indirecte, manifestate prin scumpirea si scaderea disponibilitatii finantarii externe, sub toate formele sale. Ca prim impact vedem o incetinire substantiala a creditarii, in special pe componenta de valuta. Evident ca incetinirea creditarii si intarirea conditiilor de creditare are efecte importante asupra economiei reale, atat la nivel de companii, cat si de gospodarii ale populatiei.

Urmatorul efect va fi probabil la nivel de investitii straine directe, fiind de asteptat ca acestea sa scada in perioada urmatoare, in conditiile in care aversiunea la risc fata de pietele emergente in general, si fata de Romania in special, a crescut dramatic. In plus, este de asteptat sa inregistram repatrieri de profituri si dividende aferente investitiilor straine directe. Evident ca miscarea fluxurilor de capital, cumulat si cu perceptia negativa asupra Romaniei, au impact negativ si asupra cursului valutar al leului. Nu in ultimul rand, putem observa un efect din partea incetinirii cererii externe, in special venind din partea zonei euro, principalul nostru partener comercial, grav afectat de criza financiara. Efectele recesiunii zonei euro se resimt in special in Romania in sectorul industrial, multi producatori industriali din Romania anuntand restrangerea capacitatilor de productie in conditiile in care se confrunta cu reducerea cererii, in special a celei externe. Sunt insa o serie de factori care tempereaza efectele crizei financiare in Romania. Acestia sunt legati mai ales de sanatatea sistemului bancar din Romania, de normele prudentiale ale BNR care au asigurat o stabilitate ridicata a sectorului financiar, cu o solvabilitate foarte ridicata si un nivel scazut al creditelor neperformante in sistemul bancar. Nivelul foarte ridicat al rezervei minime obligatorii este un atu foarte important, permitand alimentarea cu usurinta a lichiditatii din sectorul bancar pentru a asigura continuarea cresterii creditarii, intr-un ritm mult diminuat insa. Cu toate acestea, problema Romaniei este legata insa de dependenta de finantarea externa, in special pentru serviciul datoriei externe si finantarea deficitului de cont curent. Problema este ca finantarea externa este mai greu accesibila si mult mai scumpa, facand absolut inevitabila reducerea necesarului de finantare. Ajustarea se va produce pe partea de deficit de cont curent, serviciul datoriei externe fiind un necesar de finantare care trebuie acoperit.

Deficitul de cont curent foarte ridicat nu mai poate fi finantat si se va ajusta in mod inevitabil. El a fost consecinta excesului de cerere din economie, a unei cresteri economice peste potentialul economiei si intr-o anumita masura a aprecierii monedei nationale. Deficitul de cont curent se va corecta prin ajustarea cauzei care il alimenteaza, cererea interna. Consumul si investitiile, ca manifestare a cererii interne, se vor ajusta in mod inevitabil, cresterea acestora la ratele de pana acum nemaifiind finantabila. Este preferabil sa nu avem o ajustare prea mare a investitiilor, iar aceasta sa se faca preponderent prin ajustarea consumului exuberant.

Ajustarea trebuie facuta in mod ordonat, printr-un mix de politici economice adecvat, in care politica fiscal bugetara, politica de venituri si politica de restructurare sa fie mult mai ancorate la realitati si sa devina mai prudente si mai restrictive. Nici nu incape discutie de masuri de relaxare fiscala, cu atat mai mult masuri care sa stimuleze consumul. Bugetul pe 2009 trebuie refacut, fiind absolut necesara o rationalizare si eficientizare a cheltuielilor, reorientarea cheltuielilor bugetare spre investitii publice, in special pe zona de infrastructura si agricultura. Deficitul bugetar trebuie redus pentru ca deja se prefigureaza un derapaj bugetar inca din 2008. Fara masuri urgente, atat pe partea de cheltuieli, cat si pe partea de venituri, nefiind excluse cresteri de taxe, derapajul bugetar in 2009 ar putea fi foarte mare. Exista riscul ca deficitul bugetar sa creasca peste 5%-6% din PIB in 2009, in conditiile in care este de asteptat ca veniturile bugetare sa scada sub presiunea incetinirii cresterii economice, iar cheltuielile bugetare deja angajate (in special cheltuieli curente legate de salarii si pensii) vor pune o presiune foarte puternica pe buget. De ce nu ne permitem un deficit bugetar mare? Din mai multe motive. Declansarea unei proceduri de deficit bugetar excesiv de catre Comisia Europeana va atrage penalizari care pot merge pana la reducerea fondurilor europene alocate. In plus, piata va percepe o astfel de evolutie ca fiind extrem de negativa, iar penalizarea pietei va fi si mai drastica decat este acum in termeni de cost si disponibilitate a finantarii externe. Nu in ultimul rand, un deficit bugetar mare nu poate fi finantat. Alternativa responsabilitatii la nivel de politici economice este o corectie foarte brutala si necontrolabila facuta de catre piata, care ne va izola complet de fluxurile de investitii straine si ne va introduce intr-un cerc vicios din care nu vom iesi prea repede, cu costuri imense la nivel economic si social. Solutii de finantare pentru a suplini scaderea investitiilor in mediul privat cu investitii publice exista inca. Fondurile UE alocate Romaniei trebuie sa fie o prioritate pentru viitorul Guvern. In plus, se pot obtine bani de la institutii financiare internationale pe baza de proiecte, inclusiv proiecte de infrastructura, incluzand aici fonduri de la BERD, Banca Mondiala, BEI etc.