euro, care a dus la o explozie a pretului terenului in zona.

14 hectare de teren situate de-a lungul Canalului Dunare-Marea Neagra au devenit marul discordiei intre Primaria comunei Agigea, aflata la numai cinci kilometri de municipiul Constanta si Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile Constanta (CN ACN). Primarul comunei, Cristian Carjaliu, revendica terenul, care a fost deja intabulat de companie pe motiv ca procedura este una ilegala. De cealalta parte, conducerea CN CAN are planuri mari cu acele terenuri pe care intentioneaza sa le concesioneze pe 42 de ani unor investitori, care ar urma sa construiasca aici marine, linii de productie sau hale industriale. Nici macar perspectiva in care acesti investitori ar aduce bani la bugetul local, prin plata impozitelor, si ar crea noi locuri de munca pentru locuitorii din Agigea care, in prezent, fac naveta pana in Constanta pentru a lucra, nu par sa il induplece pe primar. Cristian Carjaliu este hotarat sa mearga pana in panzele albe pentru a-si face dreptate. El a anuntat ca va ataca titlul de intabulare al CN ACN in instanta, sperand ca in acest fel sa recupereze terenul. Indiferent care ar fi decizia judecatorilor, pana la finalizarea unui eventual proces, procedura de concesionare a acestor terenuri demarata de CAN, in urma cu mai multe luni, va fi sistata.

Eventuale investitii, blocate

Conducerea CN CAN spune ca cele 14 hectare, situate pe malul Canalului Dunare-Marea Neagra, la iesirea din Portul Agigea, in amonte de ecluza, apartin companiei, pe care, de altfel, le-a si intabulat. Chiar si asa, in cazul in care un investitor ar dori sa construiasca ceva pe acest teren ar avea nevoie de acordul Primariei Agigea, care ar trebui sa ii elibereze autorizatie de constructie, si al Consiliului Local din localitate, care ar trebui sa aprobe un nou Plan Urbanistic Zonal. „Aceasta suprafata de teren apartine comunei Agigea pentru ca intabularea eliberata de cei de la cadastru din Constanta nu are la baza niciun proces verbal de delimitare a teritoriului intre comuna si ACN, asa cum prevede procedura legala”, a declarat primarul Cristian Carjaliu, adaugand ca „trocul” a fost pus la cale in urma cu mai bine de patru ani cand la conducerea comunei se afla fostul primar Gheorghe Lamureanu, care ar fi improprietarit ACN cu aceasta suprafata de teren, fara sa tina seama de legislatia aflata in vigoare. „Eu nu voi semna nicio autorizatie de constructie pe acest teren, care apartine de drept comunei Agigea si pe care ACN si l-a insusit”, ameninta Carjaliu. De cealalta parte, Ovidiu Cupsa, directorul CN CAN, spune ca a purtat mai multe runde de discutii cu primarul din Agigea, dar ca nu a ajuns la niciun acord. Cupsa mai spune ca, daca primarul va refuza eliberarea autorizatiilor de constructie, nu ii ramane decat sa astepte inca trei ani si jumatate, cand la conducerea comunei s-ar putea instala alta administratie. „Am incercat sa ii explic ca eu nu am nicio vina ca am mostenit acest teren de la vechea conducere a companiei”, a precizat directorul ACN, care a adaugat ca va incerca sa mai discute cu edilul pentru a-l convige ca prezenta unor investitori in zona ar duce la dezvoltarea economica si, implicit, la bunastarea comunei.

200 de kilomeri de maluri isi cauta concesionari

Administratia are in plan concesionarea celor 200 de kilometri de maluri, adiacente Canalului Dunare- Marea Neagra, pentru urmatorii 42 de ani. Aici ar urma sa fie ridicate turbine eoliene, in timp ce malurile joase vor fi transformate in porturi private, dane de descarcare, terminale de barje si antrepozite. „In acest mod, se realizeaza un parteneriat public - privat, care ii va motiva pe agentii economici sa investeasca in intretinerea si dezvoltarea malurilor canalului, investitii care, la expirarea contractului, vor intra in administrarea statului prin ACN”, a declarat Ovidiu Cupsa, care a adaugat ca planurile companiei vizeaza si executarea unor lucrari de consolidare si ecologizare a malurilor canalului. In acest scop, o delegatie de experti olandezi a facut deja o vizita la Agigea. Expertii au la dispozitie un an pentru a gasi cele mai ieftine si viabile modalitati de consolidare a malurilor canalelor navigabile. In total, conducerea ACN are in plan sa cheltuiasca peste 450 de milioane de euro pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Canalul Dunare- Marea Neagra. Revenind la concesionarea malurilor, acest proces ar duce la majorarea cu 25% a veniturilor Administratiei Canalelor Navigabile. Licitatiile au fost demarate inca din vara acestui an. Dupa ce a primit dreptul de concesiune a terenurilor din partea Ministerului Transporturilor, compania a incheiat contracte de concesiune pentru patru terenuri cu o suprafata totala de 15-20 de hectare si spera ca, in maximum 10 ani, sa concesioneze toate cele 3.500 de hectare, din care aproximativ 50% este luciu de apa. Initiativa are drept scop cresterea veniturilor companiei, dar si cresterea traficului pe canalele navigabile romanesti, ca urmare a dezvoltarii unor noi investitii. Parcelele au deschidere la canal, electricitate, drumuri de acces si, in unele cazuri, gaze naturale. Terenurile sunt evaluate la aproximativ 200 de milioane de euro, pretul mediu fiind de 7 euro/metru patrat. La inchiriere se poate ajunge la sume de 20.000 euro/luna. Prin finalizarea raportului privind terenurile apartinand domeniului public aflate in exploatare, CN ACN a stabilit ca cei 31 de milioane de metri parati de proprietati valoreaza peste 150 de milioane de euro. Evaluarea a fost efectuata la cererea conducerii Companiei, ca administrator al bunurilor, in perioada 1-19 octombrie 2007. Valoarea de piata recomandata de evaluator pentru toate proprietatile este de 150 de milioane de euro, respectiv 4,77 euro/mp. Intocmirea acestui raport a fost necesara in perspectiva proiectului de concesionare pe termen lung a suprafetelor aflate de-a lungul canalelor navigabile, dar si a privatizarii companiei prin listarea la Bursa de Valori Bucuresti a 5% din actiunile detinute de stat.

Proiectul Voestalpine incinge spiritele

Revenind la proaspatul conflict iscat intre Primaria Agigea si CN ACN, acesta ar putea ascunde, de fapt, intentia Voestalpine de a construi un combinat siderurgic in estul Europei, cel mai probabil in aceasta zona. Vestea ca austriecii ar putea investi aici cinci miliarde euro a dus la explozia pretului terenurilor din zona, care au devenit, brusc, extrem de atractive pentru toata lumea, inclusiv pentru autoritatile locale. Grupul austriac a anuntat ca va decide in aceasta luna in ce tara va construi combinatul de productie a otelului. Intre timp, Guvernul cauta solutii prin care sa ofere Voestalpine o alternativa la un teren din jurul Portului Constanta, cu o suprafata de 50 de hectare, solicitat de compania austriaca, a carui concesiune a fost castigata prin licitatie de SC Comvex SA, in luna iunie a acestui an. Comvex intentioneaza sa isi extinda capacitatea de depozitare cu doua linii care ar putea fi puse la dispozitia Voestalpine. „Am reusit sa contractam aproape jumatate din terenul din apropierea satului Lazu, din comuna Agigea, de care suntem interesati, dar procesul este destul de dificil, in special ca urmare a birocratiei”, a declarat purtatorul de cuvant al Voestalpine, Peter Schiefer. In presa au mai circulat zvonuri potrivit carora oficialii Voestalpine au semnat pentru contractarea a aproape 100 de hectare de teren in Agigea, din cele 600 necesare investitiei finale. Surse neoficiale au declarat ca oficialii companiei s-au plans ca terenul din Agigea este cel mai scump dintre toate tarile identificate drept locatii pentru investitie, Voestalpine luand in calcul si Turcia sau Bulgaria. In timp ce austriecii ofera intre 20 si 90 de euro pe metru patrat, proprietarii terenurilor din Agigea cer pana la 200 de euro pe metru patrat. Voestalpine a incheiat o promisiune de vanzare pentru cel mai mare lot de terenuri din zona Agigea (sat Lazu) cu firme controlate de doua fonduri de investitii, Arca si Chayton. Compania cauta initial un teren de aproximativ 700-1.000 de hectare, insa si-au schimbat intreg proiectul pentru ca sa coincida cu cele aproximativ 600 de hectare disponibile in zona.