Statele est-europene vor primi un volum de 10% din valoarea certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon si vor beneficia de rediscutarea anumitor parametri privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, pana in 2016, a declarat, sambata, la Gdansk, premierul Calin Popescu Tariceanu.

Seful Guvernului a ajuns, sambata, cu un avion al companiei Tiriac Air, la reuniunea prim-ministrilor din noua tari est-europene, organizata la Gdansk (Polonia), unde au fost discutate principalele teme aflate pe agenda summit-ului Consiliului European din decembrie, legate in special de energie si criza economica.

La reuniune au fost prezenti prim-ministrii din Bulgaria, statele grupului de la Visegrad (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia) si ai statelor baltice (Letonia, Lituania, Estonia), impreuna cu presedintele in exercitiu al Consiliului European, presedintele francez Nicolas Sarkozy.

La finalul discutiilor, Tariceanu a declarat ca se contureaza un posibil compromis in aceasta problema, printr-o solutie agreabila "pe principiul solidaritatii europene" intre tarile cu o economie mai puternica si cele cu economii mai slabe.

"In baza acestui principiu de solidaritate, va exista un volum de 10% din valoarea certificatelor de emisii care vor fi distribuite tarilor noastre, noi incercand sa obtinem chiar mai mult. Proiectul de compromis propus de presedintia franceza a UE vizeaza de asemenea stabilirea unui orizont al anului 2016, cand se prevede o clauza de salvgardare in interiorul careia sa putem discuta anumiti parametri privind tendinta de reducere a emisiilor. Este prevazuta si o clauza de ajustare in cazul in care sumele care vor veni la bugetul UE pe baza acestor certificate nu vor permite o recompensare suficienta a tarilor noastre, fiind nevoie de gasirea unei surse suplimentare", a spus Tariceanu.

El a aratat ca discutiile vor continua la nivel de experti si ca spera ca la reuniunea Consiliului European din luna decembrie sa se ajunga la un compromis la nivelul tuturor celor 27 de state membre.

"Sper ca tari precum Germania si Marea Britanie vor accepta aceasta solutie corecta si satisfacatoare pentru toti", a spus Tariceanu.

Franta a propus ca producatorii de energie din statele est-europene sa poata achita, in perioada 2013-2016, pana la 50% din certificatele de emisie de dioxid de carbon primite pana in 2013.

Totodata, potrivit proiectului francez, Comisia Europeana va avea dreptul sa intervina in evolutia pretului certificatelor, daca acesta depaseste de trei ori media ultimelor sase luni.

Masura reprezinta un compromis cu tarile din estul Europei, ingrijorate de impactul certificatelor de emisii de CO2 asupra pretului energiei electrice. Franta incearca sa obtina aprobarea urmatoarei faze, 2013-2020, a programului de tranzactionare a certificatelor (Emissions Trading Scheme-ETS) la summitul UE din 11-12 decembrie.

Statele est-europene, care se alimenteaza cu electricitate in principal din termocentrale, sunt reticente sa adopte programul propus de Comisia Europeana pentru combaterea incalzirii climatice, care prevede reducerea cu 20% a emisiilor de carbon pana in 2020, si insista ca liderii europeni sa tina cont de emisiile reduse in anii anteriori.

Oficiali din Romania, Polonia, Ungaria, Slovacia si Bulgaria au criticat planul Uniunii Europene de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 20% pana in 2020, intrucat ar urma sa creasca dependenta acestor state de importurile de gaze naturale din Rusia.

Cele cinci state au criticat si efectele masurilor UE asupra pretului energiei, care ar urma sa urce cu aproximativ 70% din 2013, cand producatorii de electricitate ar urma sa achizitioneze certificate pentru emisii de CO2.

Planul Comisiei Europene presupune reducerea emisiilor poluante cu o cincime fata de 1990, pana in 2020, iar cea mai importanta masura implica introducerea unui sistem de licitatii deschise pentru acordarea de certificate de emisii de dioxid de carbon catre companiile din energie, incepand cu 2013, respectiv industrie, incepand cu 2020.

Statele est-europene doresc sa intarzie adoptarea pachetului deoarece considera ca producatorii locali de energie nu vor dispune de suficiente fonduri pentu a concura cu giganti precum grupul german E.ON pe piata libera a certificatelor de emisii poluante.

In prezent, industriile primesc gratuit o cantitate prestabilita de certificate verzi, insa trebuie sa participe la licitatii pe piata libera daca depasesc cota de emisii poluante.