Prototipul vodcii a fost realizat in secolul al XI-lea de un medic persan, Ar-Razi, primul care a obtinut acest lichid prin distilare, pentru a-l folosi in scopuri medicale. In Europa, primele distilerii au aparut in Franta, in 1334, in Anglia, in 1485, cinci ani mai tarziu in Suedia si in 1520, in Germania.

In limba rusa, vodca este un diminutiv al cuvantului „voda” - apa. In Rusia, istoria bauturilor spirtoase tari a inceput cu mult inaintea inventarii metodei de distilare, si anume spre sfarsitul secolului al IX-lea, prin fermentarea sucurilor de fructe de padure cu miere, filtrate apoi prin metode mecanice asemanatoare celor de purificare a vinului din struguri. Principiile de obtinere a spirtului au ramas necunoscute rusilor cel putin pana la mijlocul secolului al XV-lea, cand, intre 1446 si 1478, exista deja o productie de masa a vodcii. Din documentele acelor vremuri reiese ca in 1505 vodca ruseasca se trimitea inclusiv peste hotare, in Suedia. Astfel, se poate spune ca productia acestei bauturi alcoolice a fost asimilata in Rusia cu aproximativ 150 de ani dupa deschiderea primei distilerii in Franta, dar inainte de aparitia ginului sau a whisky-ului. Cu timpul, fabricarea vodcii a devenit un privilegiu exclusiv al boierimii, ca bautura de casa, fiecare straduindu-se sa personalizeze licoarea. S-a ajuns, astfel, la o mare diversitate de tipuri si sortimente. Fiecare mosier putea avea marca lui. La acea data, prin vodca se intelegeau numai „vodcile aromatizate”, obtinute printr-un proces destul de complicat de distilare si rafinare, in patru etape, cu adaugarea, in faza finala, a aromelor pe baza de ierburi si plante, coaja de copaci, fructe de padure.

Joc de societate

De mare cinste se bucurau cei care reuseau sa realizeze vodci cu arome pentru toate literele alfabetului chirilic, ba chiar cate doua-trei sortimente pentru fiecare litera. De exemplu, erau vodci cu gust de anason, brad, dovleac, hrean, fragi, lamaie, mere, mesteacan, pere, visine etc. S-au inventat chiar si un fel de jocuri de societate „pe baza de vodca”. Astfel, la petrecerile lungi, oaspetii trebuiau sa spuna cuvinte cat mai lungi, iar mesenii sa-si toarne in pahare cativa stropi de vodca pentru fiecare litera a respectivului cuvant. Un joc la care nu puteau participa decat cei iscusiti in ale bautului, invingator fiind considerat acel mesean care, spre dimineata, si dupa multe asemenea „cocteiluri” originale reusea sa-si pastreze luciditatea si coerenta. Daca la inceput gustul era mai presus de orice, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea producatorii s-au concentrat asupra calitatii, pentru a putea face fata concurentei pe piata interna, dar si pe cea din afara, unde vodca poloneza sau berea germana, mai ieftine, erau la mare cautare. A fost momentul in care conducerea tarii, pusa in imposibilitatea de a controla uriasa industrie a vodcii, care insemna aproape 5.000 de fabrici in 1860, a decis limitarea acestora. Astfel ca, in 1890, mai ramasesera numai 2.050. Tot atunci este introdus certificatul de calitate, eliberat numai dupa o atenta verificare a productiei de catre asa-numitul „comitet tehnic”, a carui misiune consta, de asemenea, in modernizarea tehnologiilor de productie.

Smirnov si Smirnoff

La inceputul anului, Smirnoff a fost catalogata alcoolul cel mai bine vandut din lume. Inainte insa de a urca pe aceste culmi, aceasta bautura a parcurs un drum lung si nelinistit: mosteniri, revolutie, exil, chiar un proces... Povestea incepe in 1901, odata cu moartea lui Piotr Arsenievici Smirnov, fondatorul distileriei ce-i poarta numele. Fiii sai - Piotr, Nikolai, Vladimir, Serghei si Aleksei, toti conceputi in paturi diferite - au intrat in posesia uneia dintre cele mai colosale averi din Rusia acelor timpuri si a retetei licorii care a adus atata bogatie: Vodka Nr. 21. Conceputa dupa 20 de alte incercari nereusite, ea se deosebeste de numeroasele vodci produse in imperiu, prin gustul stabil si absenta impuritatilor. Fabricata exclusiv pe baza de cereale, spre deosebire de toate celelalte sortimente, Nr. 21 era supusa unor operatiuni succesive de distilare prin carbune de lemn pentru a-i conferi o limpezime desavarsita. Fascinat de calitatea lichidului, tarul insusi s-a declarat „furnizor oficial al curtii”. Dupa decesul parintelui, cei cinci frati au incercat sa se uneasca pentru a conduce distileria, dar disensiunile s-au dovedit mult prea vehemente, astfel ca, impartind banii, ei au abandonat, rand pe rand, afacerea. La izbucnirea Revolutiei bolsevice din 1917, Vladimir era singurul patron. Dar intreprinderea este nationalizata, iar el, ca sa nu fie impuscat, fuge in strainatate. Se opreste la Istanbul, loc de refugiu pentru numerosi rusi albi. Aici infiinteaza o noua distilerie si un cabaret, Parisiana, unde evolueaza sotia lui, Valentina, cantareata de opereta. Dar compatriotii lui nu au o letcaie, iar turcii nu beau strop de vodca.  Afacerea a fost, prin urmare, un fiasco. Putin descurajat, Vladimir pleaca in Franta, al doilea mare centru al emigratiei ruse, dupa Turcia. Aici el decide sa-si „francizeze” numele in Smirnoff si ridica la Nisa, in 1928, o noua distilerie. Alaturi de vodca, el vinde lichior, crema de vanilie, chiar coniac. Fara succes. In prag de faliment, el pleaca, in 1933, in SUA, scapata de prohibitie. Un nou eldorado! Nici gand.

Moda salvatoare

Incapabil sa faca rost de bani, el vinde brendul unui rus naturalizat american - Rudolph Kunett. Patron al casei de cosmetice Helena Rubinstein, acesta fondeaza o distilerie la Connecticut. Dar ciudata bautura alba nu-i atrage pe americani. Intreprinderea este vanduta inca o data si este salvata de la naufragiu de doua evenimente. Primul, un subterfugiu, de fapt, a constat in comercializarea vodcii sub titulatura de „whisky alb”, al doilea in a face din vodca, gratie neutralitatii ei gustative, unul dintre elementele-cheie ale noii mode ce debuta dincolo de Ocean - cocteilurile. Cu bloody mary si „suita”, Smirnoff incepe, la sfarsitul anilor ‘40, o noua cariera atat in Statele Unite, cat si internationala. In prezent, aceasta vodca se vinde in peste 300 de milioane de unitati anual, adica o sticla la fiecare sase secunde. Acest succes nu i-a lasat indiferenti pe cei de dincolo de cortina de fier, pentru ca, la inceputul anilor ‘90, doi moscoviti, Boris si Andrei Smirnov, ei insisi descendenti ai faimoasei familii, au preluat conducerea unei distilerii, oferind numele lor bauturii fabricate. Cele doua vodci - Smirnoff si Smirnov - si-au declarat razboi in instanta. Dupa 10 ani, procesul se incheie in 2006 cu un acord, marca internationala cumparand-o pe sora mai mica, din Rusia, renascuta din cenusa.

Efectul Mendeleev

La imbunatatirea calitatii vodcii, un rol insemnat l-a jucat renumitul chimist Dmitri Mendeleev, care a propus diluarea spirtului cu apa pana la taria de 40 de grade. Pentru ca, a explicat omul de stiinta, la o asemenea concentratie vodca devine mai baubila, este mai bine asimilata de organism si poate fi obtinuta cea mai buna puritate a lichidului.

Cocktailuri

Cosmopolitan - este un amestec de bauturi pe baza de vodca, care se bucura de mare popularitate oriunde in lume. Se spune ca a fost inventat special pentru Absolut Citron si, fireste, cu sprijinul acestui brend. Reteta cere 40 ml de Absolut Citron, 15 ml de lichior de portocale Triple sec, putin suc de lamaie „Rose’s” si cateva mure, pentru a-i imprima culoarea roz.

White Russian - 50 ml de vodca, 30 ml lichior de cafea, 20 grame frisca nebatuta. Se toarna mai intai lichiorul, apoi vodca, se adauga gheata si smantana pentru frisca.

Bloody Mary - bautura a fost creata intr-un bar din Paris, in 1921. Se presupune ca numele l-a mostenit de la fiica regelui Angliei, Henry al VIII-lea, care si-a dobandit supranumele de Bloody Mary, pentru cruzimea ei. Este nevoie de 30 ml de vodca, 60 de suc de rosii si alti 10 ml de suc de lamaie, la care se adauga un strop de sos Worcestershire si Tabasco, sare si piper.

Black Russian - cocktailul a aparut la mijlocul secolului trecut, in America, acum fiind unul dintre cele mai cunoscute. Usor de preparat, amestecul contine 30 ml lichior de cafea si 70 ml vodca, ingrediente care se toarna in paharul cu gheata in aceasta ordine. Exista doua variante: Red Russian, unde lichiorul de cafea este inlocuit cu Gherry Brandy, si Green Russian, care foloseste lichior de menta.