Numeroase studii si analize incearca sa evalueze efectele crizei asupra economiei Romaniei. Cum ar trebui sa nu fie surprinsa Romania de criza financiara in contextul fiscalitatii ar fi una dintre intrebarile de ultima ora la care ar trebui sa raspunda atat Guvernul, cat si mediul de afaceri.

Criza economica isi va spune cuvantul foarte repede in descrierea indica-torilor macroeconomici. Ce impact ar avea cresterea cotei unice la 19% asupra bugetului?
O serie de masuri fiscale anticriza venite din partea consultantilor fiscali si a mediului de afaceri ar putea sa faca obiectul unor modificari ale Codului Fiscal. „De ce sa ne gandim la cresterea taxelor si nu la eficientizarea sistemului de colectare, a sistemului de atragere a veniturilor din economia subterana, prin cote reduse de TVA pentru anumite tipuri de servicii si incurajarea cresterii productivitatii muncii, la aplicarea unor deduceri, de fapt principii de echitate fiscala intre companii si persoane fizice”, considera Emilia Dragu, Partner la compania de consultanta fiscala TaxHouse.

Mix de masuri

„Mai potrivit pentru momente de criza ar fi  un mix de masuri intre reducerea cheltuielilor publice si scoaterea la suprafata a economiei subterane, care va duce la atenuarea cresterii somajului. Aceste masuri vor avea si efect social, dar vor determina si cresterea PIB, ceea ce este esential pentru noi”, sustine consultantul TaxHouse.

Toata lumea se teme ca din cauza crizei economice n-o sa ne incadram intr-un deficit bugetar de 3% din PIB, limita stabilita prin Tratatul de la Maastricht. „Se incearca gasirea de solutii, ca intotdeauna in Romania, prin majorarea veniturilor la buget, si anume prin majorarea taxelor, si in niciun caz nu se pune problema reformarii severe a politicii de cheltuieli publice. Pentru ca exista cheltuieli publice care s-ar putea reduce”, subliniaza Emilia Dragu.

Cresterea cotei unice, impact negativ

„Orice crestere a cotei unice, a impozitului pe profit in special, ar fi nefavorabila, ar fi un semnal negativ pentru investitori. Cresterea cotei la 19% ar duce la majorarea in conti-nuare a presiunii fiscale in contextul crizei de lichiditati si ar descuraja investitiile”, explica Emilia Dragu. Descurajarea investitiilor este provocata pe de o parte de instabilitatea fiscala, iar pe de alta parte de retragerea investitiilor spre alte spatii cu cote mai reduse.

Exemplul Kraft care si-a relocat productia de la Brasov in Bulgaria, o tara cu cele mai mici cote de impozitare a profitului si a venitului de doar 10%, este des invocat in ultima vreme. „Kraft avea nevoie de facilitati de productie extinse si avea de ales intre relocarea in afara Brasovului, sau in Bulgaria. Intotdeauna vom fi comparati cu Bulgaria. Cresterea impozitului pe profit ar putea sa alunge investitorii”, sustine consultantul TaxHouse.

Exista de asemenea presiuni daca e benefic sa ramana impozitul pe venituri la cota de 16%. „Aceasta cota trebuie mentinuta la 16%, dar insotita de un pachet auxiliar de masuri, cum ar fi reducerea CAS cu 10%, din programul anticriza al Guvernului. Cheltuielile cu angajatii intr-o companie au cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor (de exemplu, 60% in domeniul serviciilor)”, remarca Dragu.

Cote reduse de TVA

In paralel cu cresterea cotei unice, se discuta si o varianta simultana de crestere a cotei standard de TVA de 19%, care ar avea practic un impact imediat.

„O astfel de masura ar avea un efect negativ atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung. Ar descuraja consumul, prin scaderea puterii de cumparare a beneficiarului final, ar descuraja productia interna si ar incetini cresterea PIB-ului. Nu este o solutie”, sustine Dragu.

Cresterea cotei de TVA ar putea fi o solutie in paralel cu implementarea unor criterii privind cotele reduse de TVA, pe care UE le are deja in directiva privind TVA si pe care noi am putea sa le aplicam. De asemenea, CE urmeaza sa implementeze niste extinderi de cote reduse.

„Intr-o anexa la directiva sunt prezentate niste activitati, furnizari de bunuri si prestari de servicii,  carora li se pot aplica cote reduse de TVA, si la care ar trebui sa ne gandim daca vom creste cota standard de TVA”, sustine Dragu.

Activitatile de babysitter, de menajera, de restaurant, de furnizare a apei menajere, de amenajare a locuintei sunt doar cateva dintre cele identificate de lista europeana si pretabile la cote reduse de TVA si scoaterea din categoria muncii la negru.

„Din punct de vedere fiscal exista o inechitate mare intre notiunea de angajator ca persoana juridica si cea de angajator ca persoana fizica. Ca angajatori persoane fizice avem aceleasi obligatii ca o firma: depunem declaratii, avem aceleasi cote de impozit pe care le viram din fonduri proprii, adica din salariul nostru net, impozitat o data. Dar o firma pentru aceste costuri face niste deduceri, pe cand un angajator persoana fizica nu poate.

Ar trebui sa egalizam acest tratament. Prin aplicarea acestor deduceri din baza de calcul a impozitului pe venit la fel ca o firma, va fi incurajata angajarea si pentru persoanele fizice. Altfel, ele sunt dublu impozitate”, explica consultantul TaxHouse.

Tratament egal

Propunerile vizeaza crearea de noi locuri de munca, incurajarea sistemului de angajare, iesirea la suprafata a economiei subterane, cote reduse de TVA pentru persoanele fizice care angajeaza  prestatori de servicii.

„Aplicarea deducerilor pentru angajatorii persoane fizice ar putea atrage niste venituri la bugetul general consolidat, care in prezent nu se regasesc.

Nu trebuie sa crestem fiscalitatea, ci sa aducem la suprafata mai multe venituri, care acum ar trebui sa fie la buget si nu sunt”, sustine Dragu.

Facilitatea de 5% din taxe oferita de planul anticriza al Guvernului firmelor care-si platesc la timp taxele si impozitele, desi pare a micsora veniturile la buget, este o idee buna. „Masura ar avea un impact imediat la nivelul veniturilor bugetare nomi-nale, pentru ca firmele vor plati doar 95% din taxe.

Trebuie evaluat cat inseamna acest 5% fata de costurile de finantare a neincasarii taxelor si impozitelor? Costurile de neincasare (din pricina lipsei de lichiditati) a acestui deficit neproiectat sunt mult mai mari”, sustine consultantul TaxHouse.

Amanarea incasarii

Directiva europeana privind TVA permite amanarea incasarii acestei taxe fata de termene stabilite de legislatiile fiscale nationale. „Pentru facturile neincasate, Guvernul ar putea sa gaseasca o posibilitate de amanare a incasarii TVA, cu nu mai mult de doua luni. La fel si pentru termenul de incasare a impozitului pe profit.
Aceasta ar fi o masura de sprijin efectiv al companiilor pe timp de criza, cand se confrunta cu  lipsa lichiditatilor, nu pot accesa credite, nu-si platesc clientii, este blocaj financiar.

Firmele trebuie sa plateasca si TVA si impozitul pe profit la terme-nul legal, precum si sa-si finanteze aceasta colectare. Intr-o economie instabila, bancile nu mai pot sa analizeze capacitatea de rambursare a firmelor, iar acestea nu mai pot apela la aceasta linie de creditare”, explica Dragu.

Directiva privind TVA

Potrivit Directivei europene privind taxa pe valoarea adaugata (TVA), cota standard nu trebuie sa fie sub 15%, iar cotele reduse, cel mult doua, nu pot fi sub 5%. Romania are cota standard de TVA de 19% si o singura cota redusa, de 9%. Cota de TVA medie din UE este de 19% (se mai aplica in Cehia, Germania, Grecia, Olanda, Slovacia, 19,6% in Franta). Cota de 20% este aplicata in Austria, Italia, Bulgaria, Ungaria, Slovenia, iar 18%, in Estonia, Letonia, Lituania, Malta. O cota de 21% se aplica in Belgia, Portugalia, Irlanda, iar in Polonia si Finlanda - o cota de 22%. Cea mai mare cota, de 25%, o au Danemarca si Suedia. Cota cea mai mica, de 15%, este aplicata in Cipru si Luxemburg, 16% in Spania si 17,5% in Marea Britanie.