Compania Nationala a Huilei este o societate care fara stat, deci fara banii nostri, ar fi moarta de mult. Singurul argument pentru aceasta situatie este acela de ordin social. Societatea este cel mai mare datornic al statului si Fiscul a declansat procedura de executare silita. Strict economic, CNH depinde, indirect, doar de un singur client - Termoelectrica. Datoriile CNH se cifreaza la aproximativ un miliard de euro.

Dramele care au loc frecvent in Valea Jiului au ca punct de plecare Compania Nationala a Huilei, singurul producator de huila din tara. Locuitorii din regiune sunt legati de o societate care este tinuta in viata doar din considerent social. Astazi, in minele din Vale mai lucreaza 11.400 de mineri fata de 73.000, cati erau in urma cu 10 ani. Din punct de vedere economic, CNH este o gaura neagra a economiei romanesti, fiind cel mai mare datornic al statului si care  primeste in fiecare an subventii pentru acoperirea pierderilor. Redresarea societatii nu este posibila fara integrarea CNH intr-un complex energetic in care sa intre si producatori de electricitate termo si hidro. Pe propriile picioare, CNH nu are nicio sansa. In acest moment, compania are doar doi clienti, termocentralele Mintia-Deva si Paroseni, care tin de o singura firma, Termoelectrica. Prima dintre centrale cumpara 90% din productia totala de huila de la CNH.

Cum s-a ajuns aici

Inainte de 1990, Valea Jiului aproviziona mai multe centrale electrice din tara, printre care se numarau cele din Iasi, Giurgiu, Vaslui. Atunci transportul era foarte ieftin, consumul industrial de energie electrica era mult peste cel de azi si regulile economice nu aveau nicio logica bazata pe costuri si venituri specifice unei economii de piata. Pe vremea aceea, se utiliza, la scara larga, forta de munca gratuita, precum soldati in termen sau populatie concentrata.

Dupa 1990, cererea de carbune a scazut pentru ca nu s-a mai consumat curent din cauza inchiderii unor unitati industriale. In plus, costurile cu transporul pe calea ferata au crescut permanent si bomboana de pe coliva a fost liberalizarea importurilor de carbune. In aceste conditii, termocentralele s-au reorientat si au cautat carbune din Ucraina, mult mai bun din punctul de vedere al puterii calorifice si cu cheltuieli mai mici pentru ca era adus pe apa, unde transportul este cel mai ieftin. Din aceasta cauza, CNH a ramas doar cu clientii din Valea Jiului, pentru ca transportul carbunelui pe calea ferata la o distanta mai mare de 100 km nu se justifica economic.

Legata la aparate

CNH traieste pentru doua termocentrale - Mintia si Paroseni. Legatura este una atipica pentru ca materia prima este vanduta la un pret sub cost, iar pierderile sunt acoperite prin subventii de la stat. Pretul este tinut artifical jos prin acceptul statului roman, patronul societatilor in cauza. Intr-un sistem economic sanatos, preturile libere practicate de CNH ar fi fost necompetitive, iar centralele electrice s-ar fi indreptat catre alt furnizor de carbune.

Mai mult decat atat, voci din industria energetica nationala sustin ca sistemul energetic national se poate lipsi de centralele Mintia si Paroseni pentru ca ele nu acopera decat o foarte mica parte din curentul tarii intrucat sunt vechi si produc relativ scump. De altfel, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a recunoscut anul trecut ca Mintia si Paroseni sunt tinute in viata pentru a hrani activitatea de la CNH. In 2008, Guvernul a aprobat o investitie de 524 milioane de lei pentru echiparea unor grupuri de la Mintia cu instalatii care reduc emisiile poluante. Iar scopul vadit al acestei investitii, care se intinde pe opt ani, este scris in nota de fundamentare - pastrarea locurilor de munca in industria miniera din Valea Jiului.

Carbune prost

Relatiile pseudoeconomice dintre CNH si centralele Mintia si Paroseni sunt mosteniri ale unui sistem energetic national gandit pe vremea lui Nicolae Ceausescu, prin care se dorea o independenta totala a Romaniei din punctul de vedere al resurselor energetice. Mai exact, politica era de utilizare a tuturor resurselor indiferent de calitatea lor. Din nefericire pentru Romania, carbunele, atat huila din Valea Jiului, cat si lignitul din bazinul Oltenia, are mult steril si puteri calorifice foarte mici. Pentru separarea acestui steril se utilizeaza mori de carbune, care trebuie intretinute cu costuri ridicate deoarece frecventa reparatiilor este mult mai mare decat cazul in care calitatea carbunelui ar fi fost mai buna. Costuri mai ridicate sunt si la centralele electrice, intrucat pentru intretinerea arderii este nevoie de o cantitate suplimentara de motorina. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat de mai multe ori ca nu doreste sa inchida minele din Valea Jiului si ca a imaginat un program de restructurare a CNH prin includerea companiei intr-un complex energetic cu Mintia, Paroseni si Hidroelectrica. „A inchide bazinele de huila mi se pare o iresponsabilitate, pentru ca reprezinta o rezerva ce poate fi folosita la productia de energie electrica si nu are rost sa ne batem joc de ea. E o prostie sa inchidem CNH pentru prostii care s-au facut acum 15 ani”, a spus acesta recent. Prin acest nou complex energetic, ministerul vrea sa lege o companie careia i se acorda perfuzii, in speta CNH, doua unitati de productie care apartin unei companii, Termoelectrica, aceasta la randul ei avand datorii mari la stat, si unitati ale celui mai ieftin producator de energie din tara, Hidroelectrica.

Datorii de un miliard de euro

Datoriile CNH se ridica in acest moment la un miliard de euro, fiind pe primul loc in topul marilor datornici. Din aceasta pricina, Fiscul a declansat procedura de executare silita. Reprezentantii Fiscului din Hunedoara si-au manifestat dorinta ca CNH sa fie declarata in faliment. Pentru a scoate cat de cat bani de la societate, Fiscul a scos la vanzare mai multe active apartinand CNH, numai ca acestea s-au dovedit absolut neinteresante pentru cumparatori. In afara de aceasta incercare nereusita, Fiscul a pus oprire pe conturile CNH, ca etapa in procesul de executare silita, conducerea companiei neputand scoate bani decat pentru plata salariatilor.
Numai ca printr-un act normativ, emis in luna iulie, Executivul a suspendat executarea silita a creantelor fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala fata de CNH pe o perioada de sase luni. Aceasta perioada se va incheia la inceputul anului viitor.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Economiei si Finantelor, CNH a inregistrat pierderi de aproape 70 de milioane de euro, in 2007, continuand trendul crescator din anii trecuti. Veniturile s-au cifrat la 231,5 milioane de euro, cu 25% mai mari decat in 2006. Aceasta crestere a survenit in urma maririi preturilor la carbune.

Sapte mine

Compania Nationala a Huilei opereaza in prezent sapte exploatari miniere - Uricani, Lupeni, Paroseni, Livezeni, Vulcan, Petrila si Lonea - si Uzina de preparare a carbunelui de la Coroiesti. Entitatea este cel mai mare datornic din tara.