La numai 100 km de Brasov se inalta una dintre cele mai mari catedrale din Europa. Pentru romano-catolici, localitatea Sumuleu, din imediata apropiere a municipiului Miercurea-Ciuc din judetul Harghita, este un loc la fel de sfant ca Bazilica „Sf. Petru” din Roma sau ca bisericile din Ierusalim. Iar pelerinajul organizat anual de Rusalii este compatibil ca amploare cu cele de la Lourdes, Fatima sau Medjugorje. Adunarea unei mase atat de mari de oameni se traduce si in bani multi pentru comunitatea locala.

Complexul religios de la Sumuleu este dominat de imensa catedrala construita in stil baroc. Intr-o prima etapa, intre 1442 si 1448, a fost ctitorita o biserica in stil gotic, care intre 1733 si 1779 a luat forma actuala. Totul denota grandoare si sobrietate, iar cel ce intra in acest lacas are sentimentul de micime in fata Divinitatii. Altarul e tapetat cu argint si aur, ca semn de recunostinta pentru venerata patroana a locului, Fecioara Maria. Sunetele profunde de orga intaresc si mai mult solemnitatea lacasului. Chiar si cei de alta religie pasesc aici in tacere, cuprinsi de o liniste sufleteasca inexplicabila. In apropiere, pe deal, se afla trei asezaminte: capela Salvator, capela lui Iisus si cea a Sfantului Anton. Cea mai cunoscuta este capela Salvator, loc sfant pentru credinciosi, dar si punct terminus al oricarui pelerinaj la Sumuleu.

Drumul celor 14 cruci

Aproape de marea catedrala, pe coasta abrupta care o leaga de capela Salvator, se afla Drumul Crucii, sau Dealul Golgotei. Locul este marcat de 14 cruci, simbolizand tot atatea locuri de oprire ale Mantuitorului, spre Dealul Supliciului. Credinciosii parcurg acest drum cu opriri la fiecare cruce, unde spun rugaciuni, canta psalmi sau recita Rozariul. Cei mai ferventi parcurg drumul in genunchi sau cu picioarele goale, dorind sa retraiasca ultimele chinuri suferite de Hristos. Sus, intr-o chilie, de mai bine de un deceniu, traieste un pustnic franciscan, Bela Ferencz. Inalt, cu parul lung si cret, cu ochi albastri patrunzatori, cu rasa maronie specifica ordinului, pare un personaj decupat din alte epoci. Multi credinciosi vin aici doar sa-l intalneasca si sa primeasca de la el un sfat, o vorba buna sau un indemn duhovnicesc.

Facatoarea de minuni

Obiectul cel mai pretuit este statuia Fecioarei facatoare de minuni, cioplita la inceputul secolului al XVI-lea din lemn de salcam. Este cea mai mare statuie a Fecioarei existenta in lume, avand o inaltime de 2,24 m. Este imbracata in straie solare si prezenta ei denota lumina si impacare. Se spune ca in vremuri de restriste plange, iar in cele de fericire emana o lumina nepamanteana. Legenda spune ca, in 1661, in timpul invaziei tatare, conducatorul paganilor, vazand ca nu a reusit sa distruga statuia, a vrut macar s-o rastoarne de pe piedestal. insa statuia a devenit atat de grea, incat nici opt perechi de boi nu au izbutit s-o urneasca. Furios, tatarul a lovit-o de doua ori cu sabia peste fata, urmele fiind vizibile si astazi. Dar, spune tot legenda, in acelasi moment, paganul s-a prabusit cu bratul paralizat. Pe seama statuii se pun sute de vindecari miraculoase. Drept marturie, imprejurul altarului stau zeci de placi de marmura sau bronz, puse de aceia carora Fecioara le-a ascultat rugaciunile fierbinti.

Deschiderea cerurilor

In toate legendele si miturile Europei Centrale si de Est, Rusaliile sunt legate de credinta potrivit careia cerurile se pot deschide, iar muritorii pot transcende la alte lumi spirituale, altminteri inaccesibile. La Sumuleu exista o asemenea dovada. Pe peretele capelei Salvator se afla o inscriptie cu continut aparent sec: „In acest loc s-a vazut coborand din cer o scara si aici au avut loc procesiuni miraculoase si s-au auzit cantari. De aceea, acest loc se numeste Salvator”. Evenimentul este datat cu precizie: 30 august 1734.

Pelerinajul Rusaliilor

Momentul cel mai important al existentei sacrale a Sumuleului il reprezinta pelerinajul de Rusalii. Istoria fastuosului ritual coboara pana in veacul al XV-lea si aduce multumire Fecioarei Maria.La pelerinaj participa sute de mii de pelerini, catolici si ortodocsi, nu numai din Ardeal sau Bucuresti, Iasi, Botosani sau Craiova, dar si din indepartatele Brazilia, Australia sau Africa de Sud. Coloana este condusa de preotul obstei, iar tineri vanjosi poarta steaguri imense ale comunitatii crestine locale. In fata sunt „deschizatorii”, de obicei baieti sau fetite care, miscand un clopotel in sensul semnului crucii, deschid drumul.

Labarum - steagul sfant

Pelerinii intra in catedrala, spun cateva rugaciuni, se apropie de statuia Fecioarei si o ating cu o creanga verde ori cu o batista curata.Aceste obiecte sunt tinute cu mare sfintenie timp de un an, crezandu-se ca aduc bunastare, fericire si liniste in casa. La pranz, dangatele profunde ale clopotelor vestesc ceremonia solemna. Din catedrala este scos steagul sfant al Sumuleului, „Labarum”, purtat de cel mai merituos elev al colegiului catolic din localitate. Se formeaza „cordonul” din tineri in costume populare care incadreaza drapelul. In fata lor, tot conform traditiei, se afla mineri din localitatea Balan. In urma „cordonului”, inalti prelati, episcopi si calugari din toate ordinele. Peste tot, alb imaculat, rosu purpuriu, albastru intens sau verdele crud al togilor cavalerilor de Malta. Procesiunea porneste cu pasi rari si masurati. In acest timp, sunetul clopotelor acopera zumzetul de voci. Intr-un tarziu, procesiunea ajunge la altarul de sub capela Salvator. Orice murmur inceteaza pentru ca, in momentul urmator, sa rasune traditionalul cantec de slava adresat Fecioarei Maria. Slujbele din catedrala mare dureaza cu o ritmicitate de ceasornic pana la miezul noptii.

Pietre pagane

In catedrala, chiar langa intrare, sunt doi cilindri de piatra. Au fost gasiti in timp ce se sapa fundatia, fapt ce denota vechimea lor. Localnicii ii denumesc „pietrele pagane ale secuilor”. Pe partea superioara sunt gravate cercuri concentrice legate intre ele cu zig-zaguri, asemanandu-se izbitor cu calendarele aztece. Istoricii considera ca sunt simboluri solare, tipice perioadei neolitice, si ca au facut parte dintr-un posibil sanctuar solar ancestral.Pe peretii interiori ai abatiei se afla trei ceasuri solare, care de trei veacuri masoara trecerea inexorabila a timpului. Interesant este si ca statuia din cupru a Sfintei Maria de pe frontonul bisericii este o creatie din 1837 a mesterului Rothenbacher din Brasov.

„Privitul in soare”

Obiceiul cel mai fascinant are loc in zorii duminicii Rusaliilor.

Este denumit „privitul in soare” si este un obicei perpetuat mai ales de ceangaii de pe Valea Ghimesului. In toiul noptii, sute de pelerini urca pe dealul Salvator si canta ode adresate Fecioarei. Refrenurile se intretaie, fie ca sunt cantate in maghiara, romana, germana, sarba sau engleza. Odata cu primele raze ale soarelui, oamenii isi intorc privirea spre rasarit. Cantecele se intetesc, iar rugaciunile devin mai fervente. Treptat, discul solar isi face aparitia deasupra brazilor. „Aleluia! Aleluia!” - se aude din sute de piepturi. Totul pare decupat din vremuri apuse de milenii, cand soarele era considerat idol si zeu ocrotitor, dar si razbunator, datator de sperante si de un nou inceput.