Ultimele saptamani au fost foarte agitate pentru piata valutara. Dupa ce leul s-a depreciat foarte tare, catre un maxim de 3,98 euro/lei, a urmat in ultimele zile o apreciere catre un minim de 3,6450 euro/lei. Nici piata monetara nu a fost mai linistita, ratele dobanzii ajungand la nivele extrem de ridicate in ultimele zile, chiar si de peste 60%. Care este explicatia acestor evolutii? Ea nu este nici pe departe aceea care aparuse vineri dimineata, potrivit careia aprecierea leului ar fi fost cauzata de ratele foarte ridicate din piata monetara care ar fi atras intrari de capitaluri speculative. Explicatia este insa una foarte simpla. Ratele de dobanda extrem de ridicate nu reflecta nici pe departe o criza de lichiditate pe piata bancara locala. Ele reflecta o cerere foarte mare de lei, care vine din partea nerezidentilor (institutii financiare nerezidente) care si-au asumat un risc imens mizand pe o depreciere a leului, in conditiile in care fusesera atentionati chiar de catre BNR ca exista anomalii in piata si nu se poate misca cursul leului fara lei. Mai precis, nerezidentii au mizat pe o depreciere a leului, vanzand lei si cumparand euro. Insa, desi au fost atentionati, nu au luat in calcul un lucru elementar, si anume ca poti vinde lei doar daca ii ai sau ai de unde sa ii imprumuti pentru a-ti finanta pozitia valutara. Ei, neavand lei, au fost nevoiti sa imprumute lei din piata, adica de la bancile locale, si au fost nevoiti sa plateasca dobanzi imense. Asa cum avertizase pe buna dreptate BNR, si acesta fusese unul din motivele esentiale ale interventiei directe a BNR pe piata valutara, in piata era o anomalie caracterizata prin rate ridicate de dobanda pe lei (pe la 15%-16% la momentul respectiv, mult insa peste dobanda de politica monetara a BNR de 10,25%), o lichiditate mica pe lei si in acelasi timp cursul se deprecia. Practic, corelatia evolutiei cursului cu dobanzile se pierduse. Cursul se depreciaza in mod normal atunci cand cineva creeaza o cerere suplimentara de euro si cumpara euro si vinde lei. El se poate deprecia insa si doar din cotatii fara sa se faca tranzactii, lucru care nu este normal. De aceea BNR spunea ca a intervenit direct in piata valutara pentru a verifica realitatea cotatiilor, adica daca cei care vor sa cumpere euro la o cotatie ridicata chiar vor sa faca acest lucru, si au leii necesari. Au fost insa unii speculatori nerezidenti care au abdicat de la logica bunului simt economic, fiind sfatuiti probabil si de unii analisti care le propovaduiau cursul leului pe la 4,5 euro/lei sau chiar mai sus. In primul rand, asa cum am spus-o intotdeauna, eu nu cred ca un astfel de curs are vreun fundament rational acum, bazandu-ne atat pe fundamentele economice, mai ales in situatia unei piete monetare caracterizate de lichiditate scazuta in lei. Insa au platit scump pentru irationalitatea lor, fiind nevoiti sa plateasca dobanzi imense la lei si, mai mult, sa isi inchida pozitiile valutare la cursuri mult mai joase, marcand practic o pierdere imensa.

De ce insa BNR nu doreste o depreciere excesiva a leului? Pentru ca, in primul rand, ea nu are nicio logica fundamentata. Din punctul de vedere al factorilor fundamentali, noi estimam un curs de echilibru al leului pe undeva prin zona 3,6-3,7 euro/lei. Dat fiind insa sentimentul negativ din pietele financiare internationale, probabil ca un curs normal al leului ar fi usor peste 3,7 euro/lei, insa in niciun caz la 4 euro/lei sau peste. Este normal ca BNR sa nu permita o astfel de depreciere. Motivele sunt legate in primul rand de presiunile inflationiste imense care vin din deprecierea leului si de isteria care ar putea fi creata de o depreciere a leului peste nivelul psihologic de 4 euro/lei. Nici nu ajunsese bine leul la 3,98 si deja eram aiuriti si prostiti de tot felul de comercianti care ne spuneau cum vor creste din cauza cursului leului preturile la zarzavaturi cu 20%. Este ceva de necrezut si de-a dreptul aberant. Dar ce sa mai credem cand in anul 2008, in care productia de grau este una record si pretul graului scazuse la jumatate dupa recoltat, diversi „atotstiutori” ne spuneau cum vor creste preturile la paine, cand in mod normal rational este ca ele sa scada puternic. Un al doilea motiv pentru care o depreciere excesiva este daunatoare este legat de stabilitatea financiara, deoarece faptul ca peste jumatate din creditul acordat de banci este in valuta face ca o depreciere de curs excesiva sa conduca la incapacitatea de plata a debitorilor.

Au fost voci care au spus ca BNR nu ar trebui sa intervina pe piata valutara pentru a apara leul intrucat „epuizeaza” rezerva valutara. Total fals. BNR nu poate epuiza rezerva valutara in primul rand pentru ca rezervele valutare de aproximativ 26 de miliarde euro ar permite bancii centrale sa absoarba toti leii din piata la nevoie. Numerarul in circulatie si disponibilitatile din conturile curente in lei se ridica la echivalentul a 12 miliarde euro, astfel ca BNR ar putea la nevoie sa absoarba integral lichiditatile din sistem, fara sa isi epuizeze rezerva valutara. Rezervele BNR sunt mai mult decat confortabile. In plus, exemplul recent al Ungariei care a obtinut cinci miliarde euro de la Banca Centrala Europeana este inca un motiv ca BNR nu va avea probleme cu insuficienta rezervei internationale. Asa cum a spus si BNR, rezerva valutara nu este un bibelou la care doar sa te uiti. Este exact pentru momente de criza. Ce nu au inteles nerezidentii, si chiar si o parte din bancile locale, si au platit scump pentru asta, este ca BNR are o pozitie de forta extrem de puternica. Sa speram ca experienta neplacuta pentru ei a ultimelor zile i-a trezit la realitate.