Dupa ce a trecut prin probe de foc, soseaua de coasta a Romaniei este la un singur pas de realizare. Deputatii au aprobat in plen schimbarea legislatiei de mediu in vederea realizarii acestui obiectiv, care va conduce la revigorarea turismului pe litoral. Autoritatile de la Constanta spun ca au obtinut deja o finantare de 15 milioane de euro in vederea realizarii acestui obiectiv.

Soseaua de coasta este la un pas sa fie realizata, iar plajele au trecut in administrarea autoritatilor locale de la malul marii. Pe ultima suta de metri a mandatelor, parlamentarii constanteni si-au spalat toate pacatele fata de cei care i-au ales. Ei au reusit sa treaca de Camera Deputatilor, cu 223 de voturi pentru, doua impotriva si doua abtineri, legea care modifica OUG 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, care creeaza cadrul legislativ pentru construirea unei sosele de coasta.

Pentru ca aceasta sa se poata, in sfarsit, construi, deputatii au eliminat din OUG prevederea potrivit careia „autorizarea de construire de noi sosele in banda litorala, de 50-150 metri, paralela cu linia tarmului sau in zonele protejate, este interzisa“ si au adaugat un text potrivit caruia este exceptata de la aceasta prevedere „construirea unui drum de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanta, intre statiunea Mamaia si Centrul istoric al municipiului Constanta cu avizul Comitetului National al Zonei Costiere“. Initiatorii acestui act normativ, mai multi parlamentari constanteni de la toate formatiunile politice, sustin ca exista deja bani europeni pentru acest proiect, respectiv 15 milioane de euro, fapt care permite demararea lucrarilor in regim de urgenta. In plus, deputatii au aprobat proiectul privind regimul juridic al falezelor si plajelor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, prin care se propune trecerea plajelor in subordinea autoritatilor locale din cea a Ministerului Mediului, dupa ce actul normativ a fost retrimis la Comisia juridica pentru reexaminare, la cererea presedintelui Traian Basescu. Proiectul prevede ca terenurile intravilane aflate in proprietatea Regiei Nationale Apele Romane vor trece in administrarea consiliilor locale, iar plajele, din extravilan, in administrarea consiliilor judetene. Ministerul Mediului, prin Apele Romane, va detine in continuare terenurile luate in administrare de autoritatile locale, jumatate din sumele obtinute prin concesionarea plajelor urmand sa revina regiei, iar cealalta jumatate administratiei locale.

Respins, initial, de Senat, proiectul legislativ privind regimul juridic al plajelor a fost adoptat, in martie, de Comisia juridica a Camerei Deputatilor, dar plenul l-a retrimis la comisie, pentru reexaminare. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a avizat, pe 10 septembrie, pentru a doua oara, proiectul de lege privind regimul juridic al falezelor si plajelor Marii Negre. Initiatorii proiectului sustin ca legea va impiedica o serie de firme, cu alt domeniu de activitate decat turismul, sa ia in concesiune plajele de pe litoralul romanesc. Ei spun ca in acest caz nu poate fi vorba de schimbarea proprietarului si nici de modificarea legislatiei de mediu si ca aceasta masura se impunea in scopul promovarii ideii de descentralizare a puterii. „In momentul de fata, plajele sunt administrate de operatori privati, care n-au nicio legatura cu turismul. Ca sa va dau un exemplu, la Constanta, este o firma de fier vechi, alta de tigari si alta care se ocupa de mai stiu eu ce. Acesti trei operatori au toata plaja din Mamaia si au subinchiriat-o catre mai multi operatori, adevaratii agenti de turism, la preturi astronomice. Noi vrem ca plaja sa revina la cei carora li se cuvine de fapt: operatorii din turism. Ai hotel pe plaja, exploatezi si plaja din fata hotelului”, a declarat deputatul PSD Alexandru Mazare.

Proiectul s-a bucurat de sustinerea tuturor parlamentarilor constanteni, si nu numai, in afara de cei din PD-L, care sustin ca textul actului normativ ar fi fost incomplet.

„Sunt doua proiecte care vin in sprijinul constantenilor si al investitorilor de pe litoral”, a declarat deputatul PNL Gheorghe Dragomir. El a mai spus ca proiectul de lege privind regimul juridic al falezelor si plajelor mai poate fi atacat doar de presedintele Traian Basescu. In ceea ce priveste proiectul soselei de coasta, care va face legatura intre Portul Turistic Tomis si statiunea Mamaia, pe malul marii, acesta nu mai poate fi atacat si va intra in vigoare dupa ce va fi publicat in Monitorul Oficial.

„Cu 90% din proiectele Mazare nu sunt de acord, dar acesta face parte din restul de 10%. La acesta, cum sunt si initiator, am votat pentru”, a declarat Laurentiu Mironescu, deputat PD-L, in ceea ce priveste proiectul soselei de coasta. Lucrurile au stat cu totul altfel atunci cand a venit vorba de trecerea plajelor in administrarea Primariei Constanta si a consiliului judetean. Mironescu a declarat ca a votat impotriva intrucat „proiectul a fost incomplet”. Dupa ce au fost aprobate cele doua acte normative, reactiile la Constanta nu au intarziat sa apara. Consiliul Judetean Constanta a anuntat ca saluta trecerea plajelor din administrarea Ministerului Mediului la autoritatile locale si judetene. La randul lor, operatorii din turism s-au declarat incantati de noile modificari legislative, sperand ca aceste masuri vor conduce la revigorarea turismului romanesc. „Asociatia Litoral a sprijinit si a militat puternic in favoarea acestui proiect, considerand ca gestionarea plajelor este atributul autoritatilor locale in interesul direct al comunitatilor pe care le reprezinta. Consideram ca adoptarea acestui act legislativ favorizeaza dezvoltarea turismului litoral, cresterea calitatii serviciilor oferite turistilor si dezvoltarea durabila a economiei locale”, a declarat presedintele Asociatiei Litoral, Corina Martin.

Soseaua de coasta este unul dintre cele mai vechi proiecte, care vizeaza dezvoltarea turismului, initiate de autoritatile locale constantene. De-a lungul timpului, administratia locala a incercat, in nenumarate randuri, sa obtina avizele de mediu, indispensabile pentru demararea acestui proiect dar, de fiecare data, s-au lovit de un refuz categoric din partea Ministerului Mediului.

Soseaua de coasta urmeaza sa faca legatura intre statiunea Mamaia si zona peninsulara, cei doi poli de interes turistic ai Constantei. Constructia este sustinuta de membrii Comitetului National al Zonei Costiere, care au recomandat administratiei locale sa realizeze proiectul pe structura drumului tehnologic folosit pentru reabilitarea zonei costiere, proces care insa nu a fost demarat nici pana in ziua de azi in pofida starii avansate de degradare a falezelor de pe litoralul romanesc. Specialistii afirma ca soseaua de coasta nu se poate realiza fara reabilitarea prealabila a zonei costiere romanesti. Lucrarile de consolidare a falezelor au fost pe punctul de a fi demarate de Directia Apelor Dobrogea Litoral de mai multe ori, dar, de fiecare data, s-au oprit la stadiul de plan. Pe hartie, lucrarile de consolidare a malurilor constau in realizarea unei prisme de piatra, in umplerile versantilor malurilor si in construirea a patru scari de acces. La randul lor, specialistii de mediu atrag atentia ca falezele se degradeaza pe zi ce trece. Consolidarea falezelor face parte din programul de reabilitare a litoralului romanesc al Marii Negre, care are o valoare estimativa de 350 de milioane de euro si care ar trebui incheiat in 2020. Programul are la baza recomandarile unui proiect realizat de Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala. Cele mai scumpe lucrari din acest proiect vor fi cele de innisipari ale plajelor, care vor costa aproximativ 82 de milioane de euro, in timp ce eliminarea amenajarilor deja existente va presupune un efort financiar de peste 13 milioane de euro. Constructia de diguri noi ar costa 74 de milioane de euro, in timp ce recifele artificiale vor necesita investitii de 65 de milioane de euro. Lucrarile ar fi trebuit demarate in toamna acestui an pe sectoarele critice, dar nimeni nu mai pomeneste nimic de aceste proiecte.