Guvernul Romaniei, la recomandarea Uniunii Europene, a declarat Constanta si zonele invecinate drept pol de dezvoltare nationala, alaturi de alte sase zone similare din tara. Noul statut a fost de bun augur in ceea ce priveste absorbtia de fonduri europene pentru dezvoltarea orasului de la malul marii.

„La sfarsitul lunii august, Guvernul Romaniei a adoptat o hotarare prin care Constanta a fost desemnat ca fiind unul din cei sapte poli nationali de crestere pentru dezvoltare urbana, cu alocarea a 50% din sumele provenite din fonduri comunitare pentru axa de dezvoltare urbanistica. Pentru ca lucrurile nu stau tocmai bine din punct de vedere politic, Romania fiind in intarziere in consumarea acestor fonduri, a intervenit Comisia Europeana si a impus ca si criteriu de eligibilitate a proiectelor polul de crestere stabilit in baza unor analize realizate de specialisti europeni.

In principiu, Constantei i-ar fi alocate 92 de milioane de euro pentru dezvoltare urbanistica. Acum suntem in faza in care adoptam strategiile de dezvoltare ale orasului si ale Zonei Metropolitane Constanta.

Ne bucuram de prioritate zero de alocare a fondurilor structurale catre acest pol de crestere. In consecinta, noi si celelalte 14 autoritati locale care fac parte din polul de dezvoltare va trebui sa profitam de acest statut privilegiat cu mintea limpede, cu echilibru, fara pasiuni politice”, a declarat Nicolae Nemirschi, presedintele Zonei Metropolitane Constanta.

Municipiul Constanta si unitatile administrativ-teritoriale din jur au primit statutul de pol de dezvoltare pentru ca au depasit deja fazele preliminare privind accesarea fondurilor de coeziune. In plus, la malul marii a fost constituita deja o asociatie intercomunitara care se ocupa de accesarea fondurilor comunitare prin elaborarea unor proiecte pe mai multe domenii printre care: dezvoltarea infrastructurii, patrimoniu cultural, transporturi, politica urbana si turism, de care beneficiaza atat populatia cat si mediul de afaceri local si regional.

De exemplu, in conformitate cu Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative, Axa prioritara 1, Domeniul major de interventie 1.3 - „Imbunatatirea eficacitatii organizationale”, Operatiunea - „Module de pregatire in domenii ca achizitii publice, ECDL, limbi straine, dezvoltarea de proiecte, licitarea si managementul poiectelor”, administratia locala constanteana a elaborat un proiect de hotarare intitulat „Administratie Europeana”, care se refera la imbunatatirea capacitatii administrative si care are ca obiect organizarea unor module de perfectionare destinate functionarilor publici din Zona Metropolitana Constanta.

Dupa elaborarea bugetului proiectului, care cuprinde si sumele necesare pentru implementarea sa, cheltuielile totale eligibile se ridica la peste 232.980 lei, la care se adauga 15.766,20 lei, suma reprezentand valoarea estimata a TVA-ului.

Cofinantarea Primariei Constanta aferenta implementarii proiectului este de 2% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile ale proiectului, respectiv 4.659,6 lei. In ceea ce pri-veste TVA-ul aferent implementarii proiectului, acesta va fi decontat din bugetul de stat.

Potrivit unui studiu realizat de specialisti in domeniul dezvoltarii urbane de pe plan local, impreuna cu experti de la Organizatia Mondiala a Antreprenorilor - Divizia Europa Centrala si de Est, Zona Metropolitana Constanta va atrage, in urmatorii 15 ani, investitii de peste 30 miliarde euro in domenii dintre cele mai variate, printre care sectorul imobiliar, infrastructura, turism si comert.

De asemenea, investitii importante, de peste 4,5 miliarde de euro, vor fi angrenate in industrie si servicii, in aceste sectoare urmand a fi create peste 15.000 de noi locuri de munca.

Printre proiectele care au fost deja demarate se numara: realizarea variantei de ocolire a municipiului Constanta in regim de autostrada, reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si alimentare cu apa in Zona Metropolitana Constanta si modernizarea zonei centrale a municipiului Constanta. Toate aceste proiecte insumeaza investitii de peste 600 de milioane de euro.

La capitolul proiecte in curs de elaborare se numara: amenajarea a trei noi zone industriale (Constanta Sud - Agigea; Ovidiu - Nazarcea si Murfatlar - Siminoc), extinderea Aeroportului International Mihail Kogalniceanu, extinderea si modernizarea aerodromului utilitar de la Tuzla, construirea unei variante de ocolire a orasului Eforie, modernizarea si largirea drumului Mamaia-Sat Mamaia-Navodari, a drumului Constanta-Cumpana si a drumurilor Navodari-Corbu si Navodari-Lumina precum si realizarea unui drum rutier nou intre localitatile Cumpana si Valu lui Traian, construirea a sapte insulite artificiale in largul Marii Neagre, construirea unui ansamblu rezidential si de divertisment pe un teren castigat din mare, in zona statiunii Eforie Nord, amenajarea unui canal navigabil de legatura intre Lacul Siutghiol si Marea Neagra.

Unul dintre cele mai tergiversate proiecte trambitate, inca de mai bine de opt ani, de autoritatile locale de la Constanta, este reabilitarea zonei peninsulare a municipiului, cunoscuta si ca zona veche, in care se afla foarte multe cladiri cu risc seismic ridicat care au un statut juridic neclar.

Partea istorica a Constantei are o vechime si o istorie de 2.700 de ani, relicvele istorice fiind regasite intr-un strat de cinci-sapte metri de la cota actuala a terenului. Autoritatile de la Constanta se plang ca, in cazul cladirilor din peninsula, este necesar avizul Ministerului Culturii pentru orice lucrare executata.

Exista insa si o bila alba la acest capitol. La inceputul anului 2008, Constanta a devenit, alaturi de alte opt orase europene, partener al proiectului URBAMECO, care vizeaza regenerarea urbana si prezervarea zonelor urbane istorice. Tot in acest an, Primaria Constanta a lansat un concurs de solutii arhitecturale si urbanistice pentru resistematizarea Pietei Ovidiu, zona veche a orasului.

Cu proiecte arhitecturale pentru reamenajarea acestei zone au venit sapte firme de specialitate, ale caror solutii sunt analizate de un juriu format din reprezentanti ai Ordinului Arhitectilor din Romania, specialisti in istorie, arheologie si urbanism. Mai mult decat atat, autoritatile locale se laudau, la inceputul verii, ca sunt gata sa ridice din mizerie zona peninsulara, poreclita pe drept Cenusareasa orasului, printr-o finantare europeana pe care spuneau ca sunt pe punctul sa o obtina. Din estimarile de cost ale proiectelor vizate de municipalitate, intreaga investitie in peninsula ar putea costa aproape 75 de milioane de euro, o suma greu de suportat chiar si de un buget generos cum este cel al municipiului Constanta. In plus, pentru dezvoltari turistice in urmatorii cinci ani, Uniunea Europeana nu a alocat pentru regiunea de dezvoltare din care face parte Constanta (pentru sase judete) decat 80 de milioane de euro.

Soarta zonei peninsulare a Constantei a fost discutata si in cadrul intalnirii care a avut ca scop trasarea directiilor de dezvoltare ale Zonei Metropolitane Constanta. Astfel, o mare parte din fondurile comunitare destinate pentru urmatorii cinci ani polului de dezvoltare nationala Constanta vor reveni zonei vechi: din cele 92 de milioane de euro alocati pentru dezvoltarea zonei, 31 milioane de euro vor fi cheltuite pe 15 programe care vizeaza devoltarea peninsulei. Cele mai importante proiecte din zona istorica a orasului vizeaza reabilitarea promenadei Cazino, amenajarea piatetelor, drumurilor si accesurilor pietonale, reabilitarea si reamenajarea Parcului Arheologic, reabilitarea si punerea in valoare a Termelor Romane, reabilitarea Edificiului Roman cu Mozaic, lucrari tehnico-edilitare aferente construirii Bazarului Oriental si construire unor parcari. In ceea ce priveste zona peninsulara, se cauta solutii pentru ca Primaria sa preia in administrare fatadele cladirilor istorice, pentru a le putea renova cu fonduri comunitare. „Ceausescu a confiscat proprietatile in anii ‘50 si, ca sa rezolve problema definitiv, le-a populat cu rromi. Chestiunea aceasta ne va duce la un studiu al problemelor sociale pentru a putea dezbate problemele Peninsulei. Proiectul trebuie aprofundat grabnic, pentru ca, din prima jumatate a lui 2009, ar trebui deja sa incepem cheltuirea banilor europeni pentru refacerea Peninsulei”, a declarat Nicolae Nemirschi.