Tarile Baltice (Estonia, Lituania si Letonia) inregistreaza o incetinire foarte puternica a economiei dupa o perioada lunga de crestere economica foarte ridicata, mai ales dupa aderarea la UE din 2004. Incetinirea puternica s-a materializat in special pe sectorul vanzarilor cu amanuntul si al activitatii de constructii si imobiliare, dar afectand insa toate componentele cererii interne. Practic, cresterea anuala a PIB a devenit negativa in Estonia, aproape de zero in Letonia si a consemnat o incetinire semnificativa in Lituania. Trebuie spus ca aceste tari au crescut incepand cu 2004 cu rate de chiar peste 10% in medie in Letonia, peste 9% in Estonia si aproximativ 8% in medie in Lituania. Dar cresterea foarte puternica a economiei a fost generata in principal de sectorul nontradable (sector care nu genereaza exporturi), in special de sectorul imobiliar si retail. Aceasta a dus la o crestere foarte puternica a preturilor activelor, in special pe piata imobiliara, sustinuta si de cresterea rapida a creditarii, finantata din imprumuturi externe. Salariile au crescut de asemenea foarte mult, sub presiunea penuriei fortei de munca si a migratiei.

Cresterea salariilor si cresterea disponibilitatii creditelor de consum au condus la o crestere exuberanta a consumului. Dezechilibrele din economie s-au accentuat, in special deficitul de cont curent (atingand nivele de peste 20% din PIB) ridicand mari probleme de sustenabilitate.

Ce a cauzat schimbarea de directie in Tarile Baltice? In 2007, in prima parte a anului, ca urmare a accentuarii dezechilibrelor, agentiile de rating au scazut ratingurile de tara ale Tarilor Baltice, acesta fiind, practic, semnalul inceperii declinului. Creditarea a incetinit puternic ca urmare a reducerii finantarii de la bancile-mama din tarile scandinave, cresterii costurilor si intaririi conditiilor de creditare, ca urmare si a cresterii aversiunii la risc cauzata de criza subprime din SUA. Ritmul de crestere a creditarii a incetinit de la peste 60%-70% anual la aproape 20% intr-un timp foarte scurt. Sentimentul consumatorilor s-a deteriorat foarte tare ca urmare a cresterii inflatiei (Tarile Baltice inregistreaza cea mai mare inflatie din UE) si a cresterii serviciului datoriei la creditele contractate. Vanzarile cu amanuntul au scazut, profiturile retailerilor scazand dramatic, iar preturile pe piata imobiliara au scazut sensibil.

Tarile Baltice sunt practic in recesiune, poate cu exceptia Lituaniei pentru care declinul economic nu este inca foarte dramatic. Ajustarea deficitului de cont curent a inceput (acesta scazand in primele trimestre din 2008), dar ea este una foarte dureroasa pentru economie, confirmand practic scenariul de „aterizare fortata” (engleza - hard landing). Practic, se repeta in cazul Tarilor Baltice istoria negativa a Portugaliei. Aceasta inregistrase progrese foarte mari in termeni de convergenta reala, pe baza unei cresteri foarte puternice a cererii interne, fara a fi acompaniata si de o crestere a potentialului economiei, a ofertei interne. O politica fiscala laxa, cumulata cu amanarea reformelor din economie, cresteri salariale neacoperite de productivitate si cresterea sectorului nontradable in detrimentul celui tradable, au condus la cresterea deficitului de cont curent si in final la o ajustare prin recesiune economica incepand cu 2002, urmata de o crestere economica foarte modesta de atunci. Portugalia a inregistrat o scadere chiar a PIB per capita raportat de media UE de la 80% in 2000 la 72% in 2007.

Avem foarte multe de invatat din experienta Portugaliei si a Tarilor Baltice. Principala lectie este legata de necesitatea constientizarii obiective a realitatii in care ne aflam (avem dezechilibre nesustenabile in economie care trebuie ajustate) si necesitatea implementarii unor politici macroeconomice prudente care sa asigure o „aterizare lina” (engl. soft landing) a economiei, pentru ca „aterizarea dura” este extrem de periculoasa si ne poate abate de pe traiectoria convergentei si a cresterii nivelului de trai. Problema noastra este ca inca traim cu un sentiment nejustificat de pozitiv, in conditiile in care perspectivele interne si internationale au devenit negative, cu posibilitatea unei recesiuni economice in zona euro si in alte tari si cu perspectiva unei incetiniri economice si in Romania. Inca avem in Romania o cerere interna si, in special, un consum exuberant. Practic, ne-a cuprins entuziasmul exagerat dupa aderarea la Uniunea Europeana, sentimentul consumatorului in Romania fiind inca unul foarte pozitiv, bazat in esenta pe cresteri de salarii si de venituri in general irealiste si nesustenabile. Daca salariile s-au majorat in ultimii ani cu peste 20%, peste cresterea productivitatii, nu inseamna ca asa va fi intotdeauna, ajustarea fiind inevitabila mai devreme sau mai tarziu.