Blanuri Orastie are falimentul asigurat
Concurenta externa si cea a micilor ateliere sugruma productia industriala
reorganizare judiciara, are doar perspectiva falimentului.
La inceputul procesului de reorganizare judiciara din primele zile ale lunii martie a anului trecut, Favior Vidra avea datorii de aproximativ 5,5 milioane de euro. Principalii creditori au fost bugetul de stat si Banca Comerciala Romana. „Actualmente, aproximativ 60% din aceste datorii de 5,5 milioane de euro au fost platite”, a declarat administratorul judiciar. Firma, inca in productie, are comenzi putine si deci surse de venit reduse.Pentru plata datoriilor catre creditori s-a apelat la vanzarea activelor, in care intra in principal utilaje, cladiri si terenuri si stocuri de materiale si produse. Pana in prezent au fost vandute active la un pret total care se apropie de doua milioane de euro. O parte din utilaje au fost cumparate de intreprinzatorii care au sau vor sa-si deschida ateliere de profil. Pentru cladiri isi arata interesul firmele locale imobiliare.
Insolventa iminenta
Concurenta este tot mai pronuntata pe piata blanariei si a confectiilor din piele. Pe piata interna cererea este asigurata, in ultimul timp, mai ales de micile ateliere sau de producatorii din China, Turcia si Grecia. Firmele mari de profil, cu productie industriala, o duc din ce in ce mai greu. Este si cazul producatorului Favior Vidra din Orastie, aflata din luna martie 2007 in reorganizare judiciara. „Firma este intr-o iminenta stare de insolventa. Nu cred ca procesul de reorganizare va mai continua pana la finalul perioadei de trei ani, cat este prevazut. Este foarte probabil ca Faviorul sa intre in insolventa la iarna”, a declarat Cosmin Oprean, reprezentantul Insolvent Consult IPURL, administratorul judiciar al Favior Vidra.
Cauzele declinului
Productia locala la scara mare rezista cu greu invaziei de produse din tari precum China, Turcia, Grecia sau Italia. Varianta cu lohn-ul e din ce in ce mai putin profitabila, preturile practicate de micile ateliere fiind mai mici si ale strainilor la fel. Un alt factor al declinului afacerilor firmei a fost cresterea cererii pentru blanurile sintetice la nivel european.La o capacitate mare de prelucrare isi spun apasat cuvantul problemele de mediu, a caror rezolvare necesita investitii foarte mari. Nu este cazul atelierelor mici, pentru care problemele de mediu aproape ca nu exista.
O alta problema este aceea a disparitiei tabacariilor si a pieilor de calitate, care sunt achizitionate foarte frecvent din import. In special in Italia e tabacita la cel mai inalt nivel calitativ. „Cea mai mare problema a Favior a fost de departe concurenta, la care nu a putut face fata”, a subliniat Oprean. Pentru Favior Vidra, a fost o lovitura imediat dupa destramarea URSS-ului disparitia acestei piete de desfacere care, in trecut, era principala destinatie de export a firmei. La toate acestea se adauga absenta personalului calificat, multi dintre cei angajati in trecut la Favior deschizandu-si propriile ateliere. Zona Orastiei este cu traditie in prelucrarea pieilor si blanurilor, iar in prezent acolo exista aproximativ 30 de astfel de ateliere, unele dintre aceste cu comenzi de mare amploare.
Rezultate
Producatorul hunedorean a avut o cifra de afaceri in continua scadere in ultimii ani. Anul trecut, rulajul a fost de 2,26 milioane lei, cu pierderi aproape cat rulajul, respectiv 2,02 milioane lei. In 2006 firma a avut afaceri de 2,57 milioane lei, cu un profit de aproape 44 de mii de lei. Numarul angajatilor s-a redus substantial in ultimii ani, de la 171 numar mediu de salariati in 2005 la 158 in 2006 si la 71 anul trecut. Ca urmare a reducerii volumului si valorii comenzilor, s-a continuat si in acest an restructurarea personalului, atat a personalului TESA, cat si a muncitorilor. „In prezent, firma are 40-45 de angajati”, a declarat Oprean. Asta dupa ce in urma cu zece ani producatorul hunedorean beneficia de serviciile a 2.600 de angajati.
Scurt istoric
Firma isi are originile intr-un mic atelier de blanarie, infiintat in 1922. In 1938 se infiinteaza prima fabrica sistematica de blanuri. Dupa nationalizarea din anul 1948, fabrica ia numele de „Fabrica Vidra”. Treptat, a devenit cea mai mare intreprindere de blanuri din tara. Firma a avut activitati de achizitie a pieilor crude de ovine, karakul, nurca, vulpe, nutrie, dihor precum si prelucrarea acestor piei. La aceste activitati s-a adaugat confectionarea de haine, jachete, caciuli, huse auto, manusi si alte articole din blana precum si o serie de echipamente de protectie. Pana in 1967, productia si profitul au crescut deja de peste zece ori fata de perioada de inceput, Vidra ajungand inainte de anii ‘80 cea mai mare intreprindere de blanuri din tara. Dezvoltarea cea mai pronuntata a avut loc dupa 1967 si mai ales cu progresul tehnologic din perioada de dupa 1970. Rezultatul a fost aparitia unei noi incinte in care s-au pregatit materiile prime pentru fabricatie, prelucrarea pieilor in faza primara de argasire. Dupa Revolutie, SC Favior & Vidra SA Orastie s-a constituit prin preluarea integrala a patrimoniului intreprinderii de blanuri „VIDRA” Orastie.
In prezent, structura actionariatului este formata din persoane juridice, asociatia salariatilor avand majoritatea detinerilor, respectiv asociatia Favior PAS, care are 48,66% din actiuni. AVAS are sub 20% din detineri.
Articole similare
- 6.000 de dosare de insolventa in primul trimestru
- Sufocati de datorii, marii dezvoltatori imobiliari isi inchid portile unul cate unul
- August cu iz de recesiune la cote alarmante
- Doar doua firme din 100 au obtinut profit in crestere pe timp de criza
- Falimentul loveste in mediul privat
- 50% dintre transportatorii rutieri de marfa sunt amenintati de faliment
- Producatorul de cipuri Qimonda, in spectrul insolventei
- Greii industriei auto americane: faliment sau mila statului
Cele mai citite din Investitii
- Impact si Destiny Wheel au lansat „casa din camp” cu autonomie totala
- Top 3 cele mai mari cladiri de birouri inaugurate anul trecut in Bucuresti
- Marea “trotuariada” incepe in cartierul Militari. Afla pe ce se vor cheltui 13,5 mil euro
- Ghid: taxa de succesiune
- Knauf Gips - afaceri de 48,5 mil euro
- Cumparatorul pierde avansul platit daca nu mai poate achita si restul
- Fonduri nerambursabile UE, pentru eficienta energetica
- Impact si Destiny Wheel au lansat „casa din camp” cu autonomie totala
- Top 3 cele mai mari cladiri de birouri inaugurate anul trecut in Bucuresti
- Marea “trotuariada” incepe in cartierul Militari. Afla pe ce se vor cheltui 13,5 mil euro
- Ghid: taxa de succesiune
- Knauf Gips - afaceri de 48,5 mil euro
- Cumparatorul pierde avansul platit daca nu mai poate achita si restul
- Fonduri nerambursabile UE, pentru eficienta energetica
- Impact si Destiny Wheel au lansat „casa din camp” cu autonomie totala
- Top 3 cele mai mari cladiri de birouri inaugurate anul trecut in Bucuresti
- Marea “trotuariada” incepe in cartierul Militari. Afla pe ce se vor cheltui 13,5 mil euro
- Ghid: taxa de succesiune
- Knauf Gips - afaceri de 48,5 mil euro
- Cumparatorul pierde avansul platit daca nu mai poate achita si restul
- Fonduri nerambursabile UE, pentru eficienta energetica
Recomandari editori
- Sefa diviziei companii mici si PFA de la Bancpost: Peste jumatate din sectorul privat lucreaza in microintreprinderi, o piata de 6 mld. euro pentru banci. Daca statul si bancherii nu sustin acest sector, vom vedea un efect de domino
- Jeffrey Franks: Nu este loc in buget pentru majorari de salarii
- Gerul ar putea scumpi factura la energia electrica
- Interviu cu Stere Farmache, ex-presedintele Bursei de Valori Bucuresti
- Romania a obtinut 1,5 mld. dolari din obligatiunile lansate in SUA
- SITUATIE CRITICA Presiunea gazelor a scazut sub cota de avarie!
- Vezi cate vechituri circula pe strazile din Romania
- Bancile europene au retras din Romania 11 mld. dolari in trimestrul III



Ultima ora


1 Comentarii
Va rog sa-mi transmite-ti cum pot intra in posesia dividentelor mele si unde sa ma adresez. Multunesc