Spre deosebire de calea ferata, care s-a dezvoltat sub presiunea nevoilor industriei, transportul aerian si-a facut aparitia datorita cerintelor militare. Pana la momentul 1918 nu se putea vorbi de aviatie civila, aparatele fiind concepute si utilizate doar in scopuri militare. Odata terminata prima conflagratie mondiala, au fost introduse si primele linii regulate de pasageri, care au inlocuit rapid celebrele dirijabile ce deserveau rute din Atlanticul de Nord.

Astfel, la inceputul lunii februarie 1919 a fost inaugurata ruta Paris - Londra. Puteau fi transportati intre cinci si zece pasageri la o cursa. Nimic iesit din comun, dar actul de nastere al aviatiei civile, comerciale, fusese semnat. Pasagerii au devenit rapid principala sursa de venituri.

Multi istorici considera ca aviatia comerciala moderna a luat nastere in Statele Unite in momentul in care avioanele ce transportau colete postale au inceput sa transporte si pasageri pentru a obtine venituri suplimentare. Se merge pe ideea ca Juan Trippe a fost cel mai mare vizionar in acest domeniu - in 1927 a inceput sa se ocupe de singura ruta postala a Pan American Airways. La mijlocul anilor 30, compania si-a lansat faimoasele servicii „China Clipper”, lansand opt rute catre Japonia, Singapore si Australia. Totusi, cu sapte ani inainte de „viziunile” americanului Juan Trippe, in 1920, se infiinta in tara noastra Compania de Navigatie Aeriana Franco-Romana (CFRNA). Daca pana acum nimic nu pare sa impresioneze, va spunem ca aceasta avea sa inaugureze, in 1922, prima linie comerciala intercontinentala, Paris - Istanbul, cu escala pe Aeroportul Baneasa. Compania mentionata beneficia de sustinere financiara romaneasca - controversatul Aristide Blank, prin Marmorosch Bank, era „sponsorul” principal - si de... experienta franceza in domeniul aviatiei.

Spre sfarsitul anilor 30 a venit insa „marea criza financiara mondiala”, ceea ce a provocat mari probleme tinerelor companii aviatice, inclusiv celei romano-franceze.
Intr-un final, in 1933, in urma mai multor incercari de rentabilizare, din CFRNA nu avea sa mai ramana decat... celebra companie de azi, Air France.

Dupa al Doilea Razboi Mondial, lucrurile au inceput sa se precipite in domeniul aviatiei comerciale. Progresele inregistrate in aviatia militara au contribuit decisiv la dezvoltarea aparatelor de transport. Totusi, pana in anii 50, avionul a ramas un mijloc de transport „minoritar” in comparatie cu trenul sau transportul maritim, din cauza capacitatii limitate a aparatelor.

A venit insa momentul care a marcat inceputul transformarii aviatiei comerciale in ceea ce vedem astazi - in 1953, britanicii de la compania De Havilland au construit primul avion cu reactie comercial. Modelul s-a numit Comet. Aparatul s-a bucurat de un succes enorm, numai ca, dupa doi ani de exploatare, in cursul anului 1954, doua accidente petrecute in numai doua luni au semnat „decesul” avionului, mai ales ca dezastrele au condus rapid la saderea numarului de pasageri. Oficial, a fost vorba despre cedarea materialului in dreptul hublourilor (patrate) de pe fuselaj.

De aici incolo a inceput o lunga dominatie a constructorilor americani - avea sa apara, aproape imediat dupa disparitia Comet, un nou avion de transport - Boeing, model 707. Pentru a va face o idee despre performantele acestui aparat, este bine sa stiti ca avionul folosit de locatarii de la Palatul Cotroceni este un Boeing 707... Una peste alta, acest gen de avion a schimbat cu totul datele problemei. Atingeau usor 1.000 de kilometri pe ora si puteau transporta peste o suta de persoane, ajungandu-se, in 1970, la 500 de persoane pe cursa - Boeing 747 „Jumbo Jet”.

Un alt capitol important al aviatiei civile a fost deschis in 1976, cand avea sa se efectueze primul zbor cu avionul supersonic (francezo-britanic) Concorde. Parea ca suprematia constructorilor americani va fi spulberata de europeni, insa remarcabilul succes tehnic a fost eclipsat de esecul comercial - costuri de productie mari, doar 20 de exemplare construite, din care 16 in serviciu. Au fost scoase din uz in 2003, la putin timp dupa prabusirea langa Paris a unui avion Concorde.

Uniunea Sovietica nu putea sta deoparte in toata aceasta lupta pentru suprematie in domeniul aviatiei civile, asa ca a construit si ea un supersonic de transport pasageri, TU-144 - „Konkordsky”.

Nu se cunoaste numarul exact al aparatelor construite de URSS, dar cert este ca nu a apucat sa zboare pe liniile internationale, deoarece atunci cand a fost prezentat la Targul aviatic „Le Bourget” din Paris, pe 3 iunie 1973, avionul s-a prabusit in conditii misterioase sub privirile a peste 200.000 de spectatori.

Companiile aeriene sunt regrupate in Asociatia Internationala a Transportului Aerian, fondata in 1919 si reorganizata in 1945. Transportul aerian se afla sub egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale, creata provizoriu cu ocazia conferintei de la Chicago din data de 7 decembrie 1944 si definitiv instaurata in aprilie 1947.

Pe de alta parte, in incercarea de a domina cat mai mult piata, cea mai mare parte a companiilor nationale se asociaza formand asociatii de companii (in jur de 400 de aliante existau in 1995). Cea mai spectaculoasa si importanta asociere este cea dintre Air France si KLM, in 2004. Aceasta propune pasagerilor peste 220 de destinatii in lumea intreaga. In ceea ce priveste aliantele, cea mai importanta este Star Alliance, infiintata in 1997 si avand ca lider Lufthansa. Pe locul 2 se afla Sky Team, constituita in 2000, in care pozitia dominanta o are Air France/KLM.

Mai exista si o alta componenta a aviatiei comerciale, cea care se ocupa de transportul aerian de marfuri. Pentru urmatorii 20 de ani se preconizeaza o triplare a acestei categorii de transport si care va depasi pe ansamblu valorile traficului de pasageri. Totalul transporturilor de marfuri pentru Europa este de peste 12 milioane de tone anual. Media transportului aerian de marfuri in cadrul companiilor aeriene este in prezent de 16%-20%.

Rata de faliment a companiilor aeriene americane a ajuns la una pe saptamana din cauza costurilor combustibililor, ceea ce pune sub semnul intrebarii viabilitatea traficului aerian comercial. In Europa, companiile low cost, precum EasyJet si Ryanair, pot sa fie de asemenea afectate. Potrivit datelor US Air Transport Association (ATA), sase linii aeriene s-au inchis de la inceputul lunii aprilie, iar a saptea a fost pusa sub protectia articolului 11 din Legea falimentului. De la inceputul anului, 25 de companii aeriene au fost fortate sa-si intrerupa zborurile. Urcarea cotatiilor petrolului la bursele internationale a facut ca pretul kerosenului sa creasca in ultimele 12 luni cu 65%. Eos, companie care asigura curse transatlantice exclusiv business-class, a demarat procedurile de faliment pe 26 aprilie. Cu patru luni inainte isi incetase activitatea concurenta directa, Maxjet. Aloha Airlines a disparut pe 31 martie, dupa o existenta de 60 de ani. La pretul de 135 de dolari/baril, un zbor transatlantic al unui Boeing 767 a ajuns la 80.000 de dolari, de la 57.800 anul trecut.