de pribegie, conteaza sa ajungi sa fii respectat pentru ceea ce faci.

Se implinesc doua luni de cand „Financiarul”, impreuna cu Antena 2, News FM si revista „Felicia” au declansat campania de presa „SOS pentru romanii din Italia”. Demersul nostru a avut inca de la inceput ecouri puternice in randul comunitatii romanesti din Peninsula, estimata in statisticile neoficiale la un milion de suflete. Ziarul nostru a publicat portrete ale romanilor care, prin mijloace proprii, au ajuns patroni in Italia, au urcat treptele ierarhice pana la functia de directori in companii puternice ori s-au impus in hatisurile sistemului bancar din Cizma - adica targetul campaniei.

Dar, mai important decat atat, am primit multe mesaje din partea lor, pe site-ul dedicat campaniei, www.sospentruromaniidinitalia.ro. Va prezentam mai jos o mica parte a gandurilor conationalilor nostri care au parasit tara pentru un trai mai bun si au reusit prin munca onesta.

Ovidiu Dobronauteanu:
Sa fiti tari si sa va ganditi intotdeauna la faptul ca aceia pe care i-ati lasat acasa vor fi totdeauna cu inima alaturi de voi. Paradoxal, voi cei ce ati parasit tara pentru un trai mai bun va dovediti a fi mai buni romani decat cei ramasi acasa. Va asteptam acasa, dragi compatrioti, ca sa fiti cei ce ne veti invata sa construim Romania Europeana!

Zuza:
Mie una imi este frica de ceea ce i se va intampla iubitului meu care a plecat in Italia plin de sperante. Ma tem de ce i s-ar putea intampla… Mi-e frica de cum va fi tratat. Mi-e frica de faptul ca se va intoarce dezamagit si scarbit de faptul ca este roman.

Visan:
Multa putere de munca, dar sa stie cu totii ca nicaieri nu-i mai bine ca la tine acasa. Italienii sunt si ei oameni, noi suntem oameni, dar sa se stie ca in Romania oamenii sunt oameni.

Marilena Serbanut:
Am fost acolo. M-au tratat foarte politicos si normal. Fratele meu isi da doctoratul acolo, dupa ce l-au chemat din Germania, pentru a infiinta o noua sectie de cercetare. Eu cred cu tarie ca toti suntem supusi regulilor pe care le promovam. Atat ca unii sufera de claustrofobie de sistem si nu vor in ruptul capului sa mearga alaturi de ceilalti. Mult noroc tuturor!

Gelu:
Trebuie sa fim corecti si sa recunoastem ca avem probleme cu romanii care ies din tara si nu stiu sa se comporte. Am umblat mult in lume si pot sa garantez ca stiu unde sunt zboruri catre Romania sau a fost un zbor catre Romania, dupa zgomotul pe care il fac unii „domni“, vorbind de cati bani au facut sau cati bani au si de cantitatea de gunoaie ramasa pe jos si pe scaunele din aeroport. Am fost socat cand m-am intors de curand din Dublin si am urcat mai tarziu in avion, sa nu ma inghesui ca majoritatea, cate gunoaie erau in sala de asteptare la zborul de Bucuresti si, totodata, cat de aroganti sunt romanii cu personalul avionului, de parca noi am inventat calatoria cu avionul. E jenant sa ai prieteni, nu romani, cu tine si sa te intrebe de ce se poarta asa unul sau altul. Trebuie sa ne vedem pe noi si apoi sa cerem sa fim respectati.

Radu:
Sunt unul dintre romanii care n-au dat buzna „afara” imediat dupa intrarea Romaniei in UE. Din ’89 si pana acum am iesit totusi din tara de cateva ori si pot sa spun ca mi-am facut o idee despre cum sunt vazuti romanii in strainatate. Pe romanii din Italia nu-i compatimesc. Ceea ce e trist e ca fenomenul de respingere vine de la un popor imperial care se lauda ca e la baza intregii civilizatii europene. Si pe cine resping ei? Pe cei care au pastrat nealterata latinitatea „civilizatorilor” aproape 2.000 de ani!!! Probabil ca ce se intampla acum e o toana a unor politicieni oportunisti si marunti. Dar este sigur ca oamenii marunti nu fac istorie!!

Verbina Silion:
Vreau sa va felicit. Faceti un lucru extraordinar!

Boz Elena:
Mesajul meu pentru romanii din Italia este sa fie mai uniti intre ei si sa se ajute... macar cu informatii... Noi cei din Italia - specific: sunt stabilita, impreuna cu familia mea, in aceasta tara - nu suntem informati in ceea ce priveste asistenta sociala, macar daca unii ar sti ceva... De ce atata rautate intre noi si nu ne ajutam, asa cum fac alte nationalitati?… Noi suntem ignoranti si falsi… Grazie!

George:
Va felicit pentru aceasta campanie pentru romanii din Italia, pentru ca ne sustineti si avem putina solidaritate din partea voastra si nu ne simtim singuri.

Alexandra B.:
Vreau sa felicit aceasta initiativa, nu multe posturi de televiziune sprijina romanii plecati in strainatate sa munceasca pentru un trai mai bun si speram ca semnaturile noastre sa ii ajute. Felicitari!

Anca C:
Din pacate, foarte multi sunt nefericiti departe de casa… iar daca guvernul n-a facut si nu va face nimic pentru ei, ar trebui sa le fim alaturi noi!

Lucia:
Dragii mei, va recomand o carte despre istoria de acum 100-150 de ani pe care au trait-o italienii, o istorie destul de asemanatoare cu ceea ce se intampla azi cu romanii din Italia. Cartea se numeste „L’ORDA quando gli albanesi eravamo noi” si e o carte despre istoria neagra a italienilor, de acum 100-150 de ani, cand ei erau priviti asa cum ne privesc ei pe noi acum de francezi si de americani etc... Va recomand sa cititi aceasta carte, astfel veti avea ceva argumente cu care sa-i linistiti pe italieni. Merita…

Popa Madalina:
Parintii mei sunt in Italia, in Milano Marittima. Lucreaza de cativa ani acolo in turism, insa nu sunt protejati de autoritatile romane din Peninsula. Anul trecut, mama mea, de la munca epuizanta s-a imbolnavit, insa cu toate ca avea contract, patroana hotelului nu a vrut sa-i plateasca o jumatate de luna pe motiv ca nu a venit in ziua de plata si nici nu i-a recunoscut concediul medical, pe care mama l-a obtinut de la un medic platit tot de ea. Trebuie facut ceva neaparat pentru parintii si familiile noastre care muncesc din greu pentru o viata mai buna.

Irina:
Felicitari trustului dv. de presa pt. initiativa. Suntem alaturi de toti romanii care lucreaza cinstit in Italia... si ai caror bani, intr-un fel sau altul, tot in Romania ajung… asa ca ar trebui sa se implice mai mult si autoritatile.

Anamaria:
Felicitari Antena 1! Sunt in Spania impreuna cu sotul meu de sase ani, avem un copil de doi ani si stim ce inseamna strainatatea. Suntem alaturi de toti romanii din toate colturile lumii si consider ca oricine a reusit sa se integreze, munceste si isi vede de treaba lui si-a facut din tara respectiva o a doua casa, deci si-a castigat dreptul de a trai, a munci si a sta linistit. Un gand bun din partea noastra si mult curaj.

Anca:
A fost o vreme cand toti ne priveau plini de compasiune (inainte de ’89), ne-au admirat (pentru putin timp) dupa revolutie, iar acum au ajuns sa ne dispretuiasca. Eu sunt mandra ca sunt ceea ce sunt si imi place tara in care m-am nascut, crescut si format profesional. Nu pot spune ca sunt mandra ca sunt romanca, fiindca obisnuiesc sa calatoresc si din experienta spun ca atunci cand cineva aude ca sunt romanca, raspunsul este invariabil: „Aha”… si atat. Mingea este in terenul nostru, problema e… stim ce sa facem cu ea? Noi suntem cei care putem schimba parerea tuturor despre noi. Oare ne dorim asta?

Gabriela:
Felicitari tuturor celor care au avut aceasta initiativa si sustin aceasta campanie. Sunt alaturi de toti romanii care muncesc din greu si cinstit intr-o tara straina, nu numai in Italia, desi sotul munceste de aproape patru ani in Italia. A obtinut rezidenta si tot ce este necesar pentru a fi in legalitate acolo. Munceste la acelasi patron de tot atat timp, desi l-a cam dus cu zaharelul cand venea ziua platii. Acum eu ce sa spun? „Deh… macaronar!?”. Patronul nu s-a putut lipsi de el deoarece munceste mult si foarte bine. Cand nu prea au fost lucrari, pe sotul meu nu l-a dat afara ca pe altii… italieni chiar. De ce? Simplu… munceste pana cade lat si asteapta cumintel sa fie platit. Cine mai este ca romanul nostru rabdator? Rabda romanul… pentru familia de care s-a rupt. Rabda si inghite toate mizeriile strainilor. Nu pot sa ma abtin sa nu spun ca toata vina o are „scumpul” nostru guvern pentru pribegia romanilor, pentru copiii semiorfani ramasi in tara, pentru viitoarea societate in declin!!! De ce? Echilibrul din „nucleul societatii - familia” s-a dus de rapa. Copiii nu mai au langa ei sprijinul, dragostea, atentia, modelul ambilor parinti… si-atunci sa nu ne mai miram de-atatea delincvente juvenile!!! Pentru toti romanii de peste tot plecati si pentru cei care ati ramas acasa cu inima fripta de dor va urez in continuare succes in tot ce faceti, fruntea sus, ca voi i-ati ridicat din mizerie si voi aveti ceea ce ei nu au… suflet si coloana vertebrala!!!

Amalia Alix Pavel:
Ar trebui sa fim alaturi de ei, pentru ca n-au plecat acolo doar de dragul de a se plimba asa aiurea. Au plecat pentru un trai mai bun si cred ca, in mod cert, ei ajuta si economia Italiei! Sunt profund impresionata de ce li se intampla si vreau sa stie toti de acolo ca sunt alaturi de ei. Am fost in Italia cand eram mai mica, e o tara minunata, in care m-am simtit aproape ca acasa. N-as vrea sa-mi schimb aceasta impresie. Felicitari initiatorilor acestei campanii!