Cu cat economiile sunt mai slab dezvoltate, cu atat efectele vor fi mai grave, accentuand fenomenul saraciei, atrage atentia Banca Mondiala. Scumpirea alimentelor si a energiei adanceste deficitul balantei comerciale in multe state. De exemplu, de la inceputul anului 2007 si pana in prezent, deficitul de cont curent a crescut cu peste 10% din PIB in aproape 20 de tari, in timp ce masurile de politica monetara nu mai pot da rezultatele scontate.

Cerealele s-au scumpit cu 144%

Banca Mondiala atrage atentia asupra pericolului pe care-l reprezinta politica energetica promovata de Statele Unite si Uniunea Europeana. Subventiile acordate pentru biocombustibilii produsi din porumb si plante oleaginoase nu fac decat sa agraveze criza materiilor prime alimentare, fara a avea efect asupra pretului petrolului, care continua sa urce. Majoritatea analistilor considera ca impunerea biocombustibililor pe piata a avut un impact semnificativ asupra structurii suprafetelor cultivate si a preturilor produselor alimentare. Scumpirea in cazul culturilor ce pot reprezenta materie prima pentru productia de biocarburanti a fost mult mai rapida in ultimii doi ani, comparativ cu celelalte culturi. Cerealele s-au scumpit cu 144%, iar plantele oleaginoase, cu 157%, in timp ce restul culturilor vegetale, cu numai 11%. Trei sferturi din productia suplimentara de porumb din ultimii trei ani realizata la nivel mondial a fost utilizata pentru producerea de alcool etilic in SUA. Tot in ultimii trei ani, cinci milioane de hectare, care ar fi putut fi utilizate pentru cultivarea graului, au fost insamantate cu rapita si floarea-soarelui, in tari mari producatoare de cereale precum Canada, Uniunea Europeana si Rusia.

Subventiile acordate pentru productia de biocombustibili sunt o cauza majora a crizei alimentelor, argumenteaza expertii Bancii Mondiale. Pentru a deveni rentabila productia de carburanti din cereale, o parte a costurilor trebuie sa fie acoperita din surse bugetare. Costul unui litru de etanol obtinut din trestie de zahar este de 0,23 dolari pe litru, fata de 0,44 dolari pe litru daca este produs din porumb, iar pretul unui litru de biodiesel pe baza de porumb este de 1,1 dolari pe litru.

Rapita inlocuieste cultura cerealelor

Eliminarea subventiilor acordate pentru productia de biocombustibili in SUA si UE ar determina sa fie utilizate cele mai eficiente materii prime, reducand presiunea pe preturile materiilor prime alimentare.Culturile energetice sunt sustinute de UE si de statul roman. In anul 2007, s-a aplicat o schema de plati care a cuprins si un ajutor de la UE in cuantum de 45 euro/ha in limita a doua milioane de hectare la nivel comunitar. Potrivit informatiilor Ministerului Agriculturii, dupa centralizarea datelor transmise de statele membre la finalul anului 2007, suprafata cultivata la nivelul UE a fost de peste 2,8 milioane de hectare, ceea ce a condus la scaderea sprijinului financiar pe unitatea de suprafata. Aceasta schema de ajutor completeaza sprijinul financiar standard, acordat producatorilor agricoli de UE, de 50 euro/ha si de statul roman, de 30 euro/ha.

In ultimii 13 ani, suprafata cultivata cu rapita a crescut de 1.400 de ori, de la numai 300 de hectare in 1995, la peste 460.000 de hectare in anul curent, analistii aratand ca se asteapta ca trendul ascendent sa continue si in viitorul apropiat, in special ca efect al strategiei energetice a Uniunii Europene. Productia totala de rapita pe intreg teritoriul Romaniei se va dubla in anul 2008 fata de 2007, ajungand la 700-750.000 de tone, pe o suprafata totala cultivata de 430.000 de hectare, fata de cele 320.000 de hectare cultivate in 2007. Incepand cu 1 iulie, companiile petroliere din tara noastra au obligatia de a utiliza motorina cu 4% continut biodiesel. De la 1 ianuarie 2009, si compozitia benzinei va fi modificata, aceasta urmand sa contina 2% bioetanol.

Potentialul Romaniei este de 250.000 tone biodiesel pe an

In pofida marelui potential agricol, scumpirea alimentelor nu a ocolit nici Romania, fiind una dintre principalele surse ale presiunii inflationiste. Seceta de anul trecut explica in mare parte explozia preturilor, insa nu trebuie eliminata influenta obligativitatii introducerii in consum a biocombustibililor. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suprafetele care pot fi cultivate cu plante oleaginoase intr-un an agricol, respectandu-se tehnologiile performante si rotatia culturilor, sunt de aproximativ 950.000 de hectare cu floarea-soarelui, aproximativ 500.000 de hectare cu rapita si aproximativ 150.000 de hectare cu soia. In conditii normale, productia anuala care se poate obtine este de peste 2,2 milioane de tone de seminte de floarea-soarelui, rapita si soia. Prin procesarea acestor cantitati, in functie de randamentele de extractie, rezulta o productie totala de peste un milion tone de ulei vegetal. Din aceasta s-ar putea obtine aproximativ 250.000 de tone de biodiesel in fiecare an. Aceasta cantitate este suficienta pentru acoperirea necesarului de biodisel de prima generatie prevazut de normele Uniunii Europene. Insa productia biocombustibililor de a doua generatie ar fi limitata doar de capacitatea instalatiilor, pentru ca nu sunt necesare culturi agricole, putand fi utilizata masa vegetala.

Tot mai multe companii cauta sa dezvolte tehnologii pentru fabricarea biocombustibilior din a doua generatie, utilizand ca materie prima biomasa. Pe langa avantajul generat de eliminarea materiilor prime alimentare din ciclul de productie, acest nou tip de combustibil va putea fi utilizat in orice proportie pentru alimentarea motoarelor autovehiculelor. O intensificare a eforturilor in acest sens nu poate avea loc fara eliminarea subventiilor, ale caror efecte nocive sunt mai mari decat s-a anticipat.